Acest lucru este necesar, spun reprezentanţii municipalităţii, pentru că în Timişoara au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită la PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni), ceea ce a dus la nerespectarea obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de Aderare şi declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement din cauza poluării atmosferice.
„Printre cauzele care contribuie la depăşirea valorilor limită la PM10 (pulberi în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni) se numeră şi şantierele în lucru care execută lucrări de modernizare şi reabilitare a sistemelor de utilităţi publice, lucrări de modernizare a infrastructurii de transport şi alte lucrări de construcţii şi demolări la clădiri civile şi industriale, care nu respectă normele legale de mediu (gestionarea deşeurilor rezultate, asigurarea curăţeniei şi împrejmuirea zonei construibile, nerespectarea măsurilor obligatorii referitoare la organizarea şantierelor)”, au constatat autorităţile locale.
De aceea, pentru reducerea poluării cu praf, se doreşte reglementarea mai clar, în mod amănunţit, a activităţilor de construcţii, demolări şi lucrări edilitar-gospodăreşti.
Pentru emiterea Planului de eliminare a deşeurilor rezultate din realizarea
investiţiei, solicitantul va trebui să completeze, suplimentar faţă de actuala documentaţie, şi o fişă de identificare a caracteristicilor şantierului, iar înainte de emiterea avizului de principiu de mediu, Direcţia de Mediu a primăriei va evalua şantierul şi îl va încadra într-o clasă de risc: scăzut, mediu sau ridicat.
Se propun o serie de măsuri de reducere a impactului în cazul şantierelor, în funcţie de clasa de risc. De exemplu, trebuie ridicate bariere în jurul zonei de activităţi cu praf şi pentru delimitarea şantierului, panouri care trebuie întreţinute corespunzător tot timpul, până când nu mai este nevoie să se prevină împrăştierea prafului. Nu se poate face foc în aer liber, iar vehiculele trebuie să staţioneze doar cu motorul oprit, să fie curate şi cu roţile spălate atunci când părăsesc şantierul şi să aibă reviziile tehnice la zi. Toate încărcăturile ce intră în sau ies de pe şantier trebuie să fie acoperite. La lucrările de demolare trebuie folosite soluţii speciale care măresc eficienţa apei în fixarea prafului (cu această soluţie se vor stropi căile de acces, aria şantierului unde se descarcă materialele de construcţii, părţile care se demolează). Deşeurile rezultate din demolări trebuie depozitate direct în containere, fiind interzisa depozitarea lor, chiar şi temporar, pe sol. Stocurile de materiale de construcţii trebuie depozitate în incinte închise sau acoperite pentru prevenirea împrăştierii care ar putea fi cauzată de vânt de exemplu. Lucrările trebuie realizate astfel încât să se evite împrăştierea sau scăpările de materiale prin cădere.
Pentru şantierele cu risc ridicat, beneficiarul este obligat să întocmească o Declaraţie de metodologie pe care să o prezinte Direcţiei de Mediu odată cu anunţul de începere a lucrărilor.
În această Declaraţie de metodologie trebuie prezentate: sumarul lucrărilor care se vor realiza, inventarierea şi orarul activităţilor generatoare de praf, lista vehiculelor şi a utilajelor care vor lucra pe şantier, o listă cu metodele care vor fi folosite pentru ţinerea prafului sub control, numele persoanei care răspunde de şantier în problema calităţii aerului şi multe altele.
Toate aceste prevederi şi multe altele cu privirea la organizarea şantierelor se regăsesc într-un proiect de hotărâre care urmează să fie supus spre aprobare în Consiliul Local Timişoara. Deşi şi în prezent există reglementări clare cu privire la organizările de şantier, puţini sunt cei care le respectă întocmai şi mult mai puţini cei sancţionaţi pentru că le ignoră.
Primaria Timisoara declara razboi prafului de pe strazi
Citiți principiile noastre de moderare aici!