Război deschis între Primăria Timișoara și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. După scandalul cu trotuarele „șotron” din centru, pentru care s-a deschis deja un dosar penal, primăria scoate din sertare mai multe proiecte. Ultimul: pentru reabilitarea Podului Mihai Viteazu, pe care se instituie începând de marți, 19 mai, mai multe restricții de circulație.

Restricții de viteză și tonaj

Nu va fi voie cu mașini mai grele de 13 tone, iar șoferii vor fi nevoiți să circule cu cel mult 30 km/h. În plus, podul poate fi traversat de un singur autobuz, troleibuz, camion în același timp.

„Referitor la obiectivul de investiții «Reabilitare Podul Mihai Viteazu Timișoara, jud. Timiș», contract de prestări servicii nr. 124/9.08.2017 încheiat cu SC Pod-Proiect SRL, precizăm următoarele:

Începând cu data de 19.05.2020 se instituie următoarele măsuri pe acest pod:

– Introducerea restricțiilor de tonaj, care vor limita la 13 tone maximum greutatea sarcinii pe osie a autovehiculelor care circulă pe pod;
– Introducerea restricțiilor de viteză, care vor limita la 30 km/h viteza de circulație a autovehiculelor care circulă pe pod;
– Introducerea restricțiilor privind numărul autovehiculelor grele (autobuze, troleibuze, autocamioane) astfel încât pe pod să nu
circule mai mult de un singur autovehicul greu.

Aceste restricții au fost luate în baza expertizei tehnice din care rezultă că Podul Mihai Viteazu se degradează pe zi ce trece, astfel încât aceste degradări să nu se accentueze și, astfel, să fim nevoiți să interzicem total circulația pe acest pod, fapt care ar constitui o catastrofă pentru traficul din Municipiul Timișoara”, se arată într-un comunicat semnat de Culiță Chiș, șeful Direcției Generale de Drumuri din cadrul Primăriei Timișoara.

Primăria, apărătoarea bicicliștilor?

De menționat că, așa cum recunosc și cei din primărie, proiectul pentru reabilitarea Podului Mihai Viteazu a fost pornit încă din 2015. Cinci ani mai târziu nu s-a reușit finalizarea documentației. Specialiștii din primărie spun că ei vor să facă musai piste de biciclete, iar cei de la Direcția pentru Cultură nu i-ar lăsa să facă podul mai lat și să amenajeze piste de biciclete.

„Precizăm faptul că această investiție a fost demarată încă din anul 2015, fapt pentru care nici în ziua de azi nu am primit niciun aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, după mai multe discuții/ întâlniri dintre proiectanți, reprezentanții direcției și ai Primăriei Municipiului Timișoara. Mai mult decât atât, în data de 24.04.2020, am primit respingerea acestui proiect de către Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

Precizăm faptul că, după 3 ani de discuții, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a propus reabilitarea podului cu sistem de 4 benzi și trotuar de 1 metru, lucru ce nu poate fi acceptat de Direcția Generală Drumuri, Poduri, Parcaje și Rețele de Utilități, deoarece în tema de proiectare se specifică clar că extinderea podului se face la 4 benzi, trotuare, piste de biciclete (nu așa cum se susține de către Direcția Județeană pentru Cultură Timiș că s-a solicitat extinderea la 6 benzi de circulație).

Mai mult decât atât, s-a solicitat un studiu pluridisciplinar, studiu care, potrivit proiectantului general, reprezintă o documentație vastă care urmărește respectarea principiilor adoptate de Carta de la Copenhaga 2002: principiul echilibrului teritorial, integrarea potențialului local în strategiile pentru dezvoltare urbană; adoptarea perspectivelor durabile pe termen lung; coordonarea strategiilor de dezvoltare urbană și sprijinirea parteneriatelor între sectorul public și privat”, mai spune Culiță Chiș.

Cine gonește proiectanții?

Războiul cu trotuarele „șotron” se mută, așadar, pe alte proiecte, iar cei din primărie îi acuză pe oficialii Direcției pentru Cultură că gonesc proiectanții de la licitațiile municipalității.

„Având în vedere cele de mai sus, este lesne de înțeles de ce niciun proiectant nu mai vrea să lucreze cu instituția noastră pentru proiectele care se află în zona de monumente (spre exemplu obiectivul Realizare strada de legătură dintre Popa Șapcă și Calea Aradului, s-a repetat procedura de achiziție de 5 ori, fără a avea vreo ofertă)”, mai informează șeful Direcției de Drumuri din cadrul PMT.

Plângere pentru abuz în serviciu și punerea în pericol a timișorenilor

Culiță Chiș spune că a depus deja o plângere prealabilă la Ministerul Culturii și urmează să se adrese instanțelor de judecată. Mai mult, va acuza conducerea Direcției pentru Cultură de abuz în serviciu și punerea în pericol a timișorenilor.

„Din aceste considerente, precizam că am formulat și depus plângere prealabilă la Ministerul Culturii și la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, în data de 18.05.2020, urmând a ne adresa instanțelor de judecată, și, mai mult decât atât, astăzi vom demara procedura de sesizare a organelor de cercetare penală pentru abuz în serviciu și pentru punerea în pericol a cetățenilor care circulă prin Municipiul Timișoara, direcția noastră neputând lua măsurile de reabilitare și consolidare a podului. Toate documentele, corespondența, sunt publice pe site-ul instituției noastre”, conchide Culiță Chiș, Direcția Generală D.P.P.R.U.

Potrivit reprezentanților primăriei, proiectul presupune extinderea la patru benzi, cu trotuare și piste de biciclete pe trotuar. Ar fi trei variante de refacere, dar niciuna n-ar fi fost pe placul comisiei. Numai că podul are, cel puțin practic, patru benzi de circulație, iar loc pentru piste de biciclete nu este. Tocmai de aceea primăria vrea să-l lărgească.

Pod-Proiect SRL, cu sediul în Iași, a avut la dispoziție șase luni pentru a întocmi documentația necesară pentru reabilitarea Podului Mihai Viteazu. Contractul semnat cu primăria încă din 9 august 2017 a avut o valoare de 52.360 de lei cu tot cu TVA, echivalentul a 10.000 de euro.

Varianta Direcției pentru Cultură

Potrivit directorului Direcției pentru Cultură, nu se acceptă modificarea Podului Mihai Viteazu pe lățime, pentru că ar însemna distrugerea lui. Iar primăria vrea să extindă podul cam cu doi metri pentru două piste de biciclete.

„Nu acceptăm modificarea podului pe lățime, pentru că asta înseamnă practic distrugerea podului. Că sunt șase benzi (cu tot cu pistele de biciclete pe ambele sensuri – n.r.), că sunt benzi de biciclete… Nu dăm jos parapetele podului istoric numai ca să facem un metru de piste de biciclete. Ei propun ca, pe aceeași structură, să adauge nu știu câte benzi. În acest moment sunt patru benzi și două trotuare. Ei mai vor și două piste de biciclete. Vor să dea jos parapetele, să lățească podul și să facă, practic, alt pod”, a explicat Sorin Predescu pentru tion.

El acuză primăria că nu vrea să reabiliteze podul, ci să facă alt pod. Mihai Viteazu se află într-o zonă protejată. S-ar merge pe modelul celor două treceri peste Bega din Iosefin.

„Răspunsul simplu este «nu». Ei nu vor să repare podul, vor să facă altul. În loc să vină să spună că vor să reabiliteze podul, lucru cu care suntem de acord, vin și spun că vor să facă alt pod, mai lat. «Dacă nu sunteți de acord, atunci nu reabilităm podul», aceasta este logica. Ca să poți face și piste de biciclete trebuie să-l lățești cu vreo doi metri. Dar asta înseamnă că strică tot podul, care este în zonă protejată”, mai spune Predescu.

„Nimeni nu va fi de acord vreodată ca acel pod să fie demolat numai că vrea cineva două piste de biciclete”

Proiectul primăriei nu este respins de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, ci de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, instituită prin ordin de ministru. Din componența ei fac parte arhitecții-șefi ai județelor, precum și personalități sau specialiști și experți atestați în domeniu.

Directorul Direcției pentru Cultură Timiș, cu care primarul Timișoarei are deja un război deschis pe rețelele sociale, pornit mai ales de la trotuarele „șotron” din centru, nu face parte din comisie. Comisia Zonală 12 are sediul la Timișoara și cuprinde județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin.

„Respingerea lățirii podului este făcută prin Comisia Zonală de Monumente. Nimeni nu va fi de acord vreodată ca acel pod să fie demolat, numai pentru că vrea cineva să facă două piste de biciclete. Este absurd. Este problema lor că nu vor să repare podul. Partea de siguranță este problema primăriei. Pe partea de extindere li s-a spus că de extins nu se poate extinde”, a completat șeful Direcției pentru Cultură.

Cât despre plângerile penale, Sorin Predescu spune că rolul instituției pe care o conduce este să păstreze arhitectura orașului. El sugerează primăriei să facă un pod separat pentru bicicliști.

„Pot să facă plângeri penale câte vor. Treaba noastră, ca direcție de cultură, este să păstrăm arhitectura orașului. Dacă vor să facă piste de biciclete, să pună două benzi pentru mașini. Atâta este podul de lat, mai lat nu. Vrei să faci alt pod? Fă alt pod, nu a zis nimeni să nu faci. Suntem de acord cu refacerea podului, așa cum este el acum. Nu permitem schimbarea geometriei podului, pentru că, fiind un pod istoric, trebuie să rămână în forma în care este. Poți să faci un pod de biciclete mai spre universitate, dacă vrei”, a conchis Sorin Predescu.

Podul Mihai Viteazu sau Podul Tinereții, numit în trecut Podul Mitropolit Andrei Șaguna sau Podul Episcopal, este unul dintre cele trei poduri din Timișoara care fac legătura între cartierele Cetate și Elisabetin. A fost ridicat în anul 1913, cu scopul de a înlocui vechiul pod de lemn ce data din 1718. Podul Mihai Viteazu are o lățime de zece metri, trotuarele fiind de câte doi metri și jumătate. Pe el ar fi trebuit amplasate busturile a patru episcopi catolici, dar din cauza izbucnirii războiului, sculptorul care trebuie să realizeze operele de artă a plecat cu banii, fără să onoreze comanda.