„Timişoara de astăzi nu este un oraş sub teroarea clanurilor ţigăneşti sau a altcuiva. Este un oraş în care ne place să trăim. În ultima vreme, însă, există un grup – nu l-am identificat încă – care doreşte să defăimeze Timişoara. Timişorenii au şi un gust amar că o bună parte din clădirile oraşului au fost transformate într-un mod ridicol faţă de arhitectura în ansamblu a oraşului”, a afirmat primarul Robu, care a cerut delegaţiei să rezolve problema turnuleţelor din Timişoara.
În replică, reprezentanţii romilor au afirmat că aceste modificări nu ar fi putut fi făcute decât cu acceptul unor funcţionari din Primăria Timişoara, care au eliberat autorizaţiile de construire necesare.
„Cred că e de datoria dumneavoastră să faceţi o propunere oamenilor şi, pe cheltuiala dumneavoastră (a Primăriei Timişoara – n.r.) sau împreună, să dărâmaţi turnuleţele”, a afirmat unul din reprezentanţii romilor, prezent la întâlnirea de la Primăria Timişoara.
Robu a recunoscut că astfel de autorizaţii de construire au fost eliberate de Primăria Timişoara, însă nu în timpul mandatului său, ci al predecesorului, Gheorghe Ciuhandu. Actualul primar a mai precizat că, de când a venit la primărie, astfel de autorizaţii de construire nu au mai fost eliberate, iar autorizaţiile de construire se dau doar după ce se prezintă o poză cu starea finală a imobilului vizat.
Pe de altă parte, Robu a recunoscut că a greşit atunci când a cerut instituirea unei taxe pe turnuleţ, deoarece introducerea unei astfel de taxe nu este legală.
„Am vrut să introducem aşa-numita taxă pe turnuleţe. Sigur, nu am avut suport legal pentru aşa ceva. De când sunt eu primar nu se mai dau autorizaţii pentru aşa ceva (turnuleţe – n.r.). Nu mai lăsăm să se construiască o casă întreagă pentru ca apoi să o demolăm”, a mai spus Robu.
În ceea ce priveşte dobândirea averilor mari ale familiei Cârpaci, romii au explicat că aceştia fac parte din clanul Căldărarilor, care a deţinut cantităţi importante de aur, confiscate de regimul comunist şi restuite după Revoluţie. De altfel, în timpul întâlnirii, romii s-au referit la Vladimir Cârpaci ca la un om respectabil de afaceri, iar dacă se doreşte investigarea modului în care acesta şi-a dobândit averea, atunci organele statului ar trebui să îi verifice şi pe alţi oameni de afaceri cunoscuţi, precum Ovidiu Tender sau Dinu Patriciu.
O altă problemă abordată de primarul Nicolae Robu în timpul întâlnirii a fost aceea a nunţilor şi înmormântărilor fastuoase ale romilor din Timişoara, care îi deranjează pe ceilalţi timişoreni.
„Ar trebui să vă convingeţi co-etnicii să nu îi mai deranjeze pe vecini în timpul nunţilor şi înmormântărilor. Aceste acţiuni deranjează prin amploarea lor. Dumneavoastră spuneţi să se aplice legea. Dar e normal să vină jandarmii în forţă să strice o petrecere la care participă sute de oameni? Nu e mai normal să luăm o decizie în bună înţelegere”, a întrebat Robu.
În replică, romii au spus că nunta nu este un obicei al lor, ci unul al românilor şi că dacă doreşte linişte în oraş în perioada nunţilor, primarul Robu ar trebui să îi cheme pe reprezentanţii romilor înainte de acea perioadă şi să discute cu ei punctual pe această problemă.
Robu s-a referit şi la problema cerşetorilor, susţinând că majoritatea sunt de etnie romă, iar această situaţie nu poate continua.
„Cei mai mulţi sunt de etnie romă. Şi iarăşi dumneavoastră aveţi un rol aici. Nu se poate rezolva dacă cineva cu autoritate nu duce muncă de lămurire cu aceştia”, a mai spus Robu.
De partea cealaltă, unul din reprezentanţii romilor, Rudolf Stancu, a afirmat că romii prinşi cerşind pe străzile din Timişoara sunt din alte localităţi şi că şi el este deranjat de prezenţa acestora la semafoare.
„Majoritatea cerşetorilor sunt din alte localităţi. Şi pe noi ne agasează când stăm la semafoare”, a afirmat Stancu.
Întâlnirea s-a încheiat fără a se lua o decizie fermă legată de problemele ridicate de primarul Nicolae Robu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!