Cercetarea arheologică în Piața Sf. Gheorghe, respectiv a sitului cu Moscheea Sultanului Biruitor, s-a încheiat în 14 februarie 2014. De atunci până astăzi, nimeni nu a luat nicio măsură pentru a conserva zidul pe care, de altfel, atât primarul Nicolae Robu, cât și proiectantul au anunțat că îl vor păstra in situ, în viitoarea amenajare pietonală a pieței, ca pe o adevărată bijuterie arheologică. Scos la lumină din lutul care l-a protejat vreme de cinci secole, zidul moscheii suferă un proces devastator de uscare rapidă. Din această cauză, în zid au apărut crăpături în care poți băga lejer mâna și care se lărgesc pe zi ce trece. Inevitabilul s-a produs și, marţi, un prim fragment din zidul moscheii s-a surpat. În urmă cu mai multe săptămâni, prof.dr. Florin Drașovean, arheologul care a descoperit zidul Moscheii Sultanului, a avertizat autoritățile că, fără măsuri urgente de conservare și restaurare, monumentul se degradează iremediabil. Memoriul a fost adresat Primăriei Timișoara, Direcției pentru Cultură Timiș și Ministerului Culturii, însă până în acest moment nu a primit niciun răspuns. Îngrijorat de soarta vestigiilor, înainte de a încheia cercetarea de pe latura de nord a Pieței Sf. Gheorghe, profesorul Drașovean a acoperit zidul Moscheii cu o folie de plastic, pentru a-i păstra umiditatea, și a consolidat baza acestuia cu un val de pământ. Măsura a ameliorat, pentru un timp, procesul de uscare și degradare, însă încălzirea vremii și apoi variațiile de temperatură au făcut ca procesul destructiv să continue. Arheologii care au lucrat pe șantierul din Piața Sf. Gheorghe sunt siderați de indolența celor care au obligația de a conserva vestigiile și se tem că, fără o intervenție urgentă, ”în trei săptămâni adunăm cu fărașul moscheea”. Reamintim că, imediat după ce Comisia Națională de Arheologie a respins soluția de restaurare propusă de proiectantul timișorean, www.tion.ro a avertizat că pericolul distrugerii vestigiilor este iminent, dacă nu se aplică soluții urgente de conservare.
”Geamia lui Suleiman a fost un lăcaș mare de rugăciune, dar acum e șubredă. E o clădire din calcar, nu de piatră”, scria Evlia Celebi. Celebrul călător medieval se înșela însă. Numită și Geamia Ilustră, moscheea din Pașalâcul Timișoarei avea zidurile ridicate dintr-un amalgam de piatră ecarisată cu cărămidă refolosită. S-au descoperit în structura lui și detalii gotice. Acum, pentru prima dată, știm că s-au utilizat la realizarea edificiului un tip de cărămidă îngustă, făcută până în secolul al XV-lea, și un tip de cărămizi recuperate din alte clădiri după asediul otoman”, a explicat profesorul Drașovean. Ca liant se folosea un amestec de lut și var. Arheologii au mai descoperit o tablă de cupru frumos decorată, care provine din acoperișul geamiei. Aceasta ar putea fi dovada că porunca Sultanului, ca moscheea să fie acoperită cu plumb, a fost nesocotită. „Au considerat, probabil, că plumbul e mai necesar pentru gloanţe”, susţine arheologul. Moscheea a fost construită după 1552. Pe nivelul de călcare al acesteia a fost găsită o monedă din 1570, iar sub zidul ei, o locuință îngropată din secolul XV.
Articole pe aceeaşi temă:
Cele mai importante vestigii din Piata Sf. Gheorghe, in pericol de a se distruge iremediabil
Citiți principiile noastre de moderare aici!