Cu toate acestea, principalul pol al cutremurelor din zona de vest a ţării se situează ceva mai la sud. „În partea de vest a ţării, cea mai activă zonă din punct de vedere seismic este Moldova Nouă, urmată de zona Banloc-Voiteg şi zona Băilor Herculane”, afirmă Dan Rău, şeful Observatorului Seismologic Timişoara.
În judeţul Caraş-Severin s-a înregistrat, de altfel, chiar luni, la ora 11.12, un cutremur de mică amploare, 3,5 grade pe scara Richter, având epicentrul în vecinătatea localităţii Mehadia, la o adâncime de 4 km.
Apropierea de suprafaţă reprezintă o caracteristică a tuturor seismelor care zguduie, când şi când, solul Banatului, la fel şi caracterul lor total imprevizibil. Spre deosebire de Vrancea, unde perioada de revenire este de 30-33 de ani, în zona de vest a ţării nu poate fi estimată distanţa care separă în timp un seism de mare anvergură de cel care îl va urma.
„În Banat vorbim aproape în exclusivitate de cutremure de suprafaţă, ce au loc la o adâncime de circa 10 km. Cu cât adâncimea focarului este mai mare, cu atât zona în care apar efecte creşte, dar, în general, ea se limitează la un diametru de 20-25 km în jurul focarului. Din fericire, natura sedimentară a solului, necompactată, nu permite acumularea unor energii subterane propice unui cutremur de o magnitudine mare. Nu se va înregistra niciodată un seism cu o magnitudine superioară celei de 6 grade Richter, aceasta fiind ea însăşi o limită improbabil de a fi atinsă”, dă asigurări specialistul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului Dan Rău.
Marius Horescu
Citiți principiile noastre de moderare aici!