1. Domnule senator, ați fost ultimul din cei patru care a intrat în competiția internă a filialei USR Timiș pentru desemnarea viitorului candidat al partidului la Primăria Timișoara. De ce v-ați înscris în cursă în ultimul moment, deși în filială se vorbește demult despre această candidatură?
Nu știu cât de surprinzător o să vi se pară răspunsul meu, dar să știți că m-am înscris în această competiție internă în ultimul moment pentru simplul motiv că am luat decizia de a candida în ultimul moment.
Da, este adevărat că în filială s-a vorbit despre această candidatură. După cum este adevărat și că eu însumi am vorbit în mai multe rânduri despre faptul că mă gândesc la modul serios la opțiunea de a candida. Numai că n-a fost o decizie foarte ușor de luat, pentru că, după cum știți, eu mă aflu acum la jumătatea mandatului de parlamentar. Am avut o primă jumătate de mandat foarte plină, cu responsabilități de care îndrăznesc să spun că m-am achitat cu bine. O parte semnificativă a activității mele profesionale se desfășoară într-o zonă mai de nișă, dacă este să ne gândim la preocupările publicului larg, eu fiind membru al delegației României la Adunarea Parlamentară NATO, calitate din care am reprezentat țara noastră la peste 15 reuniuni importante în plan extern și am participat la dezbateri pe teme și subiecte dificile de politică externă și securitate.
Decizia de a candida a implicat o schimbare majoră, de la zona aceasta a politicilor de apărare și securitate înspre zona administrativă. Am ajuns însă la concluzia că orașul nostru este mult mai important și că merită orice sacrificii profesionale. Așa că am decis să mă înscriu în competiția internă, pentru că am convingerea că știu și pot să fac față responsabilităților unei astfel de funcții.
2. Nu credeți că din cauza înscrierii dumneavoastră în cursă în ultimul moment aveți un dezavantaj față de colegii dvs, în special Dominic Fritz, care a fost și primul care a intrat în cursă și a devenit un fenomen viral peste noapte?
Să știți că nu mi-am pus problema în acești termeni: că intrarea mea în cursă în ultimul moment ar putea să reprezinte un dezavantaj. Faptul că, așa cum spuneți, prezentarea colegului nostru a devenit virală peste noapte se datorează, fără îndoială, și carismei colegului nostru și meritelor artistice ale filmului său de prezentare.
În plus, să nu uităm că în urma rezultatelor obținute la alegerile din 26 mai toată lumea aștepta ca USR să își desemneze candidatul la Primăria Timișoara. Prin urmare, așteptarea era atât de mare, încât oricine și-ar fi prezentat candidatura ar fi beneficiat de această așteptare. În al doilea rând, gândiți-vă cam cât de virală ar fi devenit anunțarea intenției de candidatură a unui cetățean român la primăria Berlinului.
Este drept, în ceea ce mă privește, că nu am valorificat acest orizont de așteptare, percepția mea fiind aceea că ar fi trebuit mai întâi să se încheie perioada de depunere a candidaturilor, după care să ieșim public cu prezentările noastre. Dar asta este. În politică nu te poți bloca în amănunte, trebuie să mergi mai departe. Să știți însă că prezentări excelente și de substanță au avut și ceilalți doi colegi ai noștri care s-au înscris în cursă, Aida Szilagyi și Alexandru Cadar. Dar dincolo de aceste prezentări, partea cea mai semnificativă a competiției noastre interne va fi reprezentată de dezbaterile despre viziune, idei, proiecte și capacitatea noastră de a pune în valoare echipa USR Timișoara (o echipă formată din oameni de foarte bună calitate!) și de a coagula în jurul nostru echipe de experți din cât mai multe domenii. Ce pot să vă spun, cu siguranță, este că oricine va câștiga această competiție internă va putea fi un primar mult mai bun decât cel de acum.
3. Sunteți singurul dintre cei patru care a interacționat direct cu primarul Nicolae Robu. Ce ați învățat din acea experiență și care sunt armele cu care veți încerca să îl bateți pe primarul în funcție al Timișoarei?
Vă referiți probabil la episodul intersectării mele cu primarul Nicolae Robu din primăvara anului trecut, atunci când adunam semnături pe strada Alba Iulia pentru campania “Fără Penali” și domnul Robu a simțit nevoia să dea ordin Poliției Locale să mă sancționeze cu avertisment pentru că așa a vrut dumnealui. Am intentat proces Poliției Locale Timișoara pentru acel abuz și, după cum știți, am câștigat definitiv acel proces. Domnul Robu a făcut și atunci ce-a făcut întotdeauna: a refuzat să poarte un dialog (dumnealui se simte cel mai confortabil cu monologul). Așa că, dacă ar fi să vă răspund ce am învățat eu, cetățeanul Nicu Fălcoi, de la primarul Nicolae Robu, v-aș spune că am învățat în primul rând ce să NU fac dacă voi fi primarul Timișoarei.
Cât despre competiția de anul viitor pentru Primăria Timișoara, cred că sunt câteva lucruri care trebuie punctate cât se poate de explicit, ca să purtăm acest dialog al nostru pe niște baze corecte. Actuala modalitate de alegere a primarilor într-un singur tur de scrutin îi avantajează pe primarii în funcție. Este puțin probabil că lucrurile se vor schimba și că vom avea alegeri în două tururi, pentru că actuala majoritate politică nu dorește acest lucru.
Domnul Robu este, el însuși, exponentul unui sistem politic care se luptă din răsputeri să-și conserve avantajele. Să nu uităm poziția dumnealui cu privire la Codul Administrativ. Domnul Robu a pledat vehement pentru adoptarea acestuia și pentru acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali. Legea aceasta, după cum bine știți, s-a dovedit a fi neconstituțională.
Și, mai ales, nu trebuie să uităm că dumnealui datorează câștigarea Primăriei Timișoara USL-ului – o simbioză toxică între PSD și PNL, căreia i-a rămas tributar în mentalități, gândire și mod de acțiune în toți anii ăștia. Și a mai fost captiv domnul Robu, în afară de USL, și unor alte chestiuni la fel de toxice: propriului orgoliu și propriei vanități. Ele l-au împiedicat să audă și să asculte vocile critice. Or o persoană care trebuie să gestioneze destinele unui oraș trebuie să înțeleagă că, ori de câte ori îi dai deoparte pe cei cu păreri contrare, TU ești cel care pierde și, în final, orașul pe care îl conduci pierde și el.
Să știți că nu văd în competiția electorală de la anul un prilej de a ne etala armele. Vor fi suficiente, vă asigur, argumentele, ideile și proiectele. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare și limpezi chiar din acest moment: echipa din care fac parte are datoria morală de a da viitorul primar al Timișoarei, fie că voi fi eu ori altă colegă sau coleg de-al meu, și un număr cât mai consistent de consilieri locali. Avem dorința, determinarea, competența profesională și viziunea necesare pentru a-i putea oferi orașului nostru viitorul pe care îl merită.
4. Legea Mirosurilor a pornit de la o inițiativă a unei colege de filială, Rodica Militaru, încă din 2017. Care este stadiul adoptării acesteia și cât de relevantă mai este ea în prezent?
Da, este adevărat, Legea mirosurilor este o inițiativă pornită de la colega noastră Rodica Militaru și a fost susținută puternic de noi în campania electorală din 2016. Din păcate, această lege este blocată în acest moment la comisiile din Camera Deputaților și nu a ajuns încă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Nu pot să vă spun dacă acest proiect va fi deblocat sau nu în această legislatură, dar cu siguranță când vom avea majoritate parlamentară îl vom adopta. Și da, evident că este o lege care continuă să fie relevantă, pentru că știm cu toții cât au suferit și cât suferă timișorenii și nu numai din cauza faptului că nu există o astfel de lege.
5. O altă inițiativă pe care o susțineți este introducerea votului electronic. Există, însă, numeroase articole în presa internațională care avertizează asupra pericolului acestei modalități de a vota, numeroși experți în protecția datelor informative declarând că nu există sistem care nu poate fi penetrat de hackeri, inclusiv acesta al votului electronic. Pentru că proveniți din așa-numitul „partid al IT-iștilor”, ce recomandări ați primit din partea colegilor și cum combate proiectul de lege această amenințare?
Și eu am citit mai multe articole care combat votul electronic, după cum am citit și mai multe articole care combat vaccinarea. Sigur că nu există o garanție de 100% în ce privește securitatea acestui sistem de vot, cum nu există în ce privește securitatea oricărui tip de vot.
Procesul de elaborare a acestei legi a durat însă nu mai puțin de 6 luni, timp în care am consultat specialiști din toate domeniile și structurile care ar fi putut să își dea cu părerea în ce privește securitatea și utilitatea acestui tip de vot. Și aici pot enumera AEP, STS, specialiști în cyber security și comunitatea IT. Și am avut ca modele de bune practici Estonia, țară în care acest tip de vot este aplicat la scară largă, dar și țări cum sunt Australia sau Elveția, unde votul electronic se folosește în anumite regiuni. Chiar miercurea trecută, în Franța s-a terminat perioada de depunere a ofertelor la licitația pentru achiziționarea unui sistem de vot electronic la distanță. Un motiv în plus să încercăm și noi să fim măcar o dată nu neapărat pionieri, dar printre primii din lume care implementează o astfel de modalitate de vot.
6. Când estimați că ar putea fi adoptată Legea votului electronic?
Procesul de adoptare a acestei legi a început deja și, până acum, am obținut avize favorabile de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Legislativ și, surprinzător pentru mine, de la Comisia pentru administrație publică din Senat, unde deși reprezentantul AEP s-a împotrivit acestui proiect de lege, reprezentantul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale l-a susținut. Din păcate, Comisia pentru comunitățile de români din afara țării a dat un aviz nefavorabil, poate și pentru că reprezentantul Ministerului Comunicațiilor nu a fost acolo. Și tot ce e posibil ca proiectul să intre și în dezbaterea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materie electorală.
Sincer, mă îndoiesc că PSD și ALDE vor vota acest proiect de lege, chiar dacă primul scrutin electoral la care toate voturile vor fi exprimate în acest mod ar fi abia în 2024. Prin urmare, probabil că legea va fi adoptată atunci când noi vom avea majoritatea parlamentară.
((178107)
Citiți principiile noastre de moderare aici!