Constant, în ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene, România a fost țara cu cele mai multe decese cauzate de accidentele rutiere, potrivit datelor Eurostat.

În 2019, 22.756 de persoane au murit în accidente produse în UE. Au fost în total 51 de victime ale traficului rutier per milion de locuitori. Cea mai mare rată s-a înregistrat în România, cu 96 de decese la un milion de locuitori. A fost urmată în 2019 de Bulgaria, cu 90 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori, Polonia – 77 și Croația – 73.

Situația s-a repetat și în 2020, când în UE au murit 18.800 de persoane în urma unor accidente rutiere, cea mai mare medie fiind înregistrată în România, cu 85,1 victime la un milion de locuitori. În 2021, în România, media a crescut la 93 de morți la un milion de locuitori, comparativ cu media europeană de 44, respectiv cu cea din Suedia, de numai 18 decese per milion de locuitori.

În Timiș, potrivit IPJ, în 2022, au avut loc 90 de accidente grave, cu 11 mai puțin decât în 2021. Deși numărul accidentelor grave a scăzut, a crescut în schimb numărul persoanelor decedate, de la 23 în 2021, la 47 în 2022. Alte 59 de persoane au fost grav rănite. În cele mai multe dintre cazuri, indisciplina pietonală a fost principala cauză a producerii accidentelor grave, urmată de neatenția la volan.

În Timișoara

În ianuarie, în decurs de câteva zile, la Timișoara au avut loc două accidente mortale. Primul s-a petrecut în Calea Șagului, unde un bărbat de 63 de ani a murit lovit de mașină în timp ce trecea strada prin loc nepermis. Al doilea s-a petrecut pe strada Polonă, în circumstanțe asemănătoare, în urma sa murind un copil de numai 10 ani.

Imediat după incidente, primarul Dominic Fritz a transmis că va solicita, printre altele, analiza celor mai periculoase 20 de locuri din traficul timișorean și propuneri concrete de rezolvare, urmând să facă publică lista înainte de a o înainta comisiei de circulație pentru avizare. El a mai solicitat sprijin și pentru instalarea unor radare fixe.

Ulterior, la inaugurarea Centrului de Monitorizare a Ordinii Publice și Trafic Management, înființat de Primăria Timișoara printr-un parteneriat cu Poliția Locală (PLT), autoritățile au explicat că doar în intersecțiile monitorizate, care nu sunt toate din oraș, se înregistrează zilnic câte 1.000 de treceri pe roșu. Acest comportament ilegal și periculos în trafic nu poate fi sancționat decât de Poliția Rutieră, care momentan nu colaborează cu PLT pentru a se putea folosi de imaginile surprinse pe camerele de supraveghere.

Cei de la Pedallez, o asociație care militează pentru siguranța bicicliștilor din Timișoara, pledează pentru luarea unor măsuri de prevenire a accidentelor în trafic.

„Majoritatea standardelor de proiectare a drumurilor sunt învechite, datând din anii 60-70. Pe atunci, concepte care astăzi sunt considerate bune practici de siguranță rutieră nu existau. Respectarea acestor norme învechite este aproape obligatorie, iar inginerii care le ignoră, preferând standardele contemporane de siguranță, pot fi dați în judecată în cazul unui accident, și pot fi găsiți culpabili”, susțin cei de la Asociația Pedallez.

Aceștia mai spun că problema este foarte greu de explicat în totalitate deoarece cuprinde mai multe fațete: pe de-o parte, studiile de trafic măsoară doar traficul auto, pe de altă parte, un ofițer al Poliției trebuie să vadă o ilegalitate pentru a putea da o amendă. Nu în ultimul rând, majoritatea proiectelor de infrastructură pleacă de la premisa că toată lumea folosește autoturismul.

În ceea ce privește radarele fixe, în România acestea au fost interzise mai bine de un deceniu. Abia la finalul anului 2022, după ce Uniunea Europeană a oferit fonduri pentru creșterea siguranței în trafic, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care radarele fixe să fie reactivate. Acestea însă vor fi folosite de CNAIR, și nu de autoritățile locale.

Zone problematice

Mai multe organizații, printre care și Asociația Pedallez, au fost invitate să trimită un expert către Primăria Timișoara, pentru a crea o bază de date cu locurile pe care pietonii și bicicliștii le consideră periculoase.

Cei de la Pedallez au identificat, după o perioadă de consultare cu comunitatea și cu alți specialiști în siguranța rutieră, zece zone percepute ca fiind problematice:

• Sever Bocu cu Amurgului;
• Eneas cu Brâncoveanu, Eneas cu Drubeta;
• Popa Șapcă;
• Calea Martirilor – intersecție Arieș;
• Calea Stan Vidigrin, intrarea de pe Cerna;
• Eneas – Vulturilor peste Calea Șagului;
• Gheorghe Lazăr cu Circumvalațiunii;
• Str. Ion Ionescu de la Brad cu Holdelor;
• Trecere de pietoni Str. Michelangelo;
• Str. Ardealului cu Str. C. Silvestri.

„Minuta acestei ședințe este foarte vagă, iar soluțiile sugerate de reprezentanții autorităților nu sunt prezentate. Nu avem informații despre continuitatea acestui proiect, din păcate, deoarece aici s-a încheiat comunicarea pe acest subiect din partea PMT”, spun reprezentanții Pedallez.

Revenind la măsurile despre care primarul Timișoarei a spus că le va lua în urma accidentului de pe Str. Polonă, pe lângă identificarea locațiilor periculoase pentru participanții la trafic, acestea mai includ re-verificarea tuturor sesizărilor privind siguranța în trafic făcute la Primărie, organizarea unor campanii de informare și conștientizare și organizarea unei conferințe pe tema mobilității urbane. Măsurile, conform celor declarate de Fritz, ar urma să fie implementate „în săptămânile care urmează”.