Greva generală a profesorilor a început pe 22 mai, iar în primă fază discuțiile dintre sindicaliști și guvernanți au fost mai mult sterile, fiind refuzate categoric. În a doua săptămână a acțiunii, însă, au apărut și compromisuri din partea executivului. Negocierile și schimburile de opinii din ultimele zile s-au purtat în jurul aceleiași propuneri: o creștere salarială de 1.000 de lei pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și de 400 de lei pentru cadrele nedidactice, valori brute. A fost deja emisă și o ordonanță de urgență în acest sens, una cu aplicabilitate de la 1 iunie 2023. Pentru aceasta, însă, există anumite dubii în privința constituționalității.

În plus, se promite și o majorare etapizată, în următorii trei ani, a salariilor tuturor celor 330.000 de angajați din Învățământ, prin Legea Salarizării, până la nivelul cerut de sindicaliști. Aceasta, însă, va fi stabilită cel mai devreme în iulie, la Ministerul Muncii, iar primele majorări salariale ar apărea de abia de la 1 ianuarie 2024.

Ca răspuns la propunerile guvernului, după anunțarea OUG-ului, Marius Ovidiu Nistor și Simion Hancescu, liderii celor două mari federații sindicale din învățământul preuniversitar, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), au spus că, după primele discuții în teritoriu, răspunsul la această ofertă ar fi „nu”. Până marți, când ar urma să se reia cursurile, însă, vor mai exista consultări și va fi dat un răspuns mai amplu.

„Nu vom mai putea să evităm consecințe de tipul reprogramare examene sau prelungire an școlar”

Pe de o parte, guvernanții consideră că ultima lor ofertă, asumată și prin OUG, ar trebui să fie suficientă pentru ieșirea profesorilor din grevă. Profitând și de contextul în care au organizat briefingul de presă, pe 1 iunie, de Ziua Copilului, ministra Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, și purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, au insistat pe „a fi luate cele mai bune decizii pentru elevi”. Cât despre avizul de favorabil legalitate, dar care constata că OUG-ul este neconstituțional, dat de Consiliul Legislativ, guvernanții au ținut să puncteze că acesta are „doar rol consultativ”.

„Cred că, având în vedere că aceste două acte normative răspund solicitărilor cadrelor didactice enunțate pe aproape întreg parcursul de discuții, este momentul ca toți să reușim să prioritizăm copiii, încheierea anului școlar în bune condiții și posibilitatea ca toți elevii din clasa a VIII și a XII să dea examenele naționale. Considerăm că această soluție, găsită împreună de guvern și federațiile sindicale, răspunde și nevoii de echitate în sistem pentru că, la debutanți, creșterea este de 25%. Pentru celelalte categorii, fiind creșteri variabile, vorbim de alte valori, dar nu mai mici de 18%. Sunt creșteri importante care arată grija guvernului ca salarizarea în educație să fie motivantă. (…) Vor fi etapizate în trei tranșe: 40% din 1 ianuarie 2023 și alte două tranșe egale în următorii doi ani”, a declarat Ligia Deca, ministrul Educației.

În ceea ce privește strict OUG-ul cu măriri salariale adoptate încă din această lună, impactul bugetar ar fi de aproximativ 2,16 miliarde de lei. Creșterile se aplică la salariul de bază, ceea ce, tot potrivit acesteia, ar duce la creșteri și ale sporurilor, cum ar fi cele pentru dirigenție, învățământ special sau simultan, etc. Pentru a înțelege efectele propriu-zise ale viitoarei Legi a Salarizării, ar fi de așteptat discuțiile de la Ministerul Muncii, care ar trebui să înceapă propriu-zis undeva pe la mijlocul lunii iulie, când va exista și un document în acest sens. Până atunci, Budăi promite consultări mai intense cu sindicaliștii din Educație, dar nu numai, care vor începe cât de curând.

În cazul în care, marți, federațiile sindicale anunță că decizia lor este de a continua greva, Ligia Deca a spus că amânarea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului nu mai rămâne doar o posibilitate, ci va fi aproape sigură. Chiar marți ar trebui să înceapă înscrierile la Evaluarea Națională. Perioada pentru înscriere la Bacalaureat, de altfel, deja a fost prelungită, iar modificări au apărut și în calendarul înscrierii la clasa pregătitoare și la evaluarea națională de la clasa a VI-a, amânată deja de două ori. La fel, ar putea fi prelungit și anul școlar până să poată fi încheiate toate mediile.

„Perioada de înscriere la Evaluarea Națională are loc între 6 și 9 iunie. În funcție de resursa umană disponibilă în fiecare unitate de învățământ, la momentul 6 iunie vom decide, similar cu perioada de înscriere la Bacalaureat, dacă este nevoie să extindem sau nu calendarul existent. (…) În cazul în care, în baza tuturor angajamentelor luate de către guvern se continuă protestul, nu vom mai putea să evităm consecințe de tipul reprogramate examene sau prelungire an școlar. Cred că nu ne dorim niciunul dintre noi astfel de consecințe”, a mai răspuns Ligia Deca întrebărilor venite de la jurnaliști.

Răspunsul federațiilor sindicale

Răspunsul celor două mari federații sindicale a fost dat încă de dinainte ca cele două acte normative să fie emise. Pe scurt, reprezentanții acestora spun că, după consultările din teritoriu, oferta a fost respinsă.

„Mesajul colegilor care sunt în grevă este clar: Greva continuă! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație «SPIRU HARET», în urma consultării organizațiilor sindicale afiliate, au decis să nu accepte oferta Guvernului. Oferta a fost discutată cu sindicatele teritoriale, care la rândul lor au consultat membrii de sindicat. Majoritatea membrilor de sindicat, care sunt în grevă, a votat pentru continuarea acțiunii de protest”, au transmis cele două federații.

Detalii de la liderii de sindicate din Timiș

Sindicatele din Timiș rămân consecvente și doresc continuarea grevei, însă depind și de deciziile luate la nivel național, atât la din partea guvernului, cât și a federațiilor la care sunt afiliate. În aceste zile libere, cele patru sindicate continuă să centralizeze datele privitoare la numărul de participanți la grevă, aflat în continuă fluctuație în ultimele două săptămâni. Au existat continuu noi membri care s-au alăturat grevei, însă o parte a acestora, în mod special personal nedidactic, s-au și retras. Pentru „nedidactic”, neplata salariilor pe perioada grevei – de altfel, foarte mici – a reprezentat o constrângere destul de importantă. Totuși, ar exista și profesori cu venituri ceva mai mari – care, implicit, ar fi putut rezista mai mult timp neplătiți – care s-au retras.

„În cadrul acelei ordonanțe de urgență apar mari discrepanțe. Pare un document care este făcut de cineva care nu ar avea rang de ministru, prim-ministru, de oameni care ar trebui să fie corecți. Este, practic, o minciună. Acest lucru este pedepsit de cadrele didactice. Probabil vor fi și mai mulți în grevă. Sumele sunt cum sunt, dar faptul că au mințit, că nu s-au ținut de cuvânt. Noi am cerut 25%. Măriri salariale s-au făcut, dar nu s-a discutat nimic de Legea Salarizării, de viitor. S-a spus așa, în mare, că în trei ani se va ajunge la salariul cerut. Or, lucrurile astea nu au fost discutate de liderii noștri în nicio situație”, a declarat pentru Tion Virgil Popescu, președintele Sindicatului „Spiru Haret” Timiș.

Practic, deși se vorbea de „o creștere de 1.000 de lei de lei a salariilor profesorilor”, fiind vorba de sume brute, majorarea netă ar fi de aproximativ 580 de lei. În contextul unei inflații destul de mari, aceasta nu ar răspunde nevoilor profesorilor, spun sindicaliștii. În aceeași situație, dar cu majorări și mai mici, de sub 250 de lei, se găsesc și cadrele nedidactice, care au mai beneficiat și săptămâna trecută de o majorare de câteva procente, aproximativ 9%, a salariilor, una care trebuia aplicată încă de anul trecut.

„Și la noi este același fenomen de respingere. Respingerea nu este doar din cauza ofertei în sine, cât pentru modul în care acești guvernanți au ales să se comporte. S-a vorbit și la toate mitingurile, s-a strigat, despre respect. Acest lucru nu l-au arătat nici prim-ministrul, nici purtătorul de cuvânt al guvernului, nici chiar președintele. (…) Consiliul Legislativ a spus că este neconstituțională deoarece nu este menționată data de la care începe calculul și este precizat doar anul 2023, este și această problemă asupra legalității ordonanței de urgență. Minciuna aceasta cu «răspunde tuturor revendicărilor sindicale» este o mare minciună, încât revendicările au fost mai multe. Practic, ceea ce s-a făcut prin această ordonanță a fost ca rezultat o actualizare cu rata inflației”, a spus pentru Tion și Marius Lobază, vicepreședintele Sindicatul Învățământul Preuniversitar Timiș.

Doresc continuarea grevei și cei de la Sindicatul „Paul Popescu Neveanu”. Aceștia, însă, sunt nemulțumiți că există colegi de-ai lor care doresc să iasă din grevă. Dacă pentru personalul nedidactic ar fi de înțeles această decizie, nu la fel de multe argumente au și profesorii, în special cei cu venituri mai mari, consideră Radu Bilavu, președintele acestei organizații.

„Totul depinde de oameni. Este o problemă, ei (guvernanții – n.r.) au promis că dau salariul mediu brut pentru debutanți, însă îl vor da în trei rate. Acum, sigur, sunt tot felul de calcule. Acum ne-au dat undeva la 585 de lei la salariu (cel de bază – n.r.), dar sunt diferite grade și se calculează diferit, pentru unii mai mult, pentru alții mai puțin. Oricum, nu suntem mulțumiți, noi rămânem la 1.000 de lei net, care să se adauge la salariul de bază. Până marți nu putem decât să facem o evaluare a numărului de membri de sindicat – și nemembri, există și de aceștia – care rămân în grevă. Dacă ei se mulțumesc și nu mai rămânem majoritari (cei care doresc continuarea grevei – n.r.), adică dacă rămânem la sub 50% la nivel național, se încheie totul. Dacă oamenii continuă, atunci automat continuăm greva și, implicit, negocierile. (…) Ar fi păcat să nu continuăm. Era (este – n.r.) singurul moment când se putea face grevă, pentru că nu era semnat contractul colectiv de muncă. Cei care acum semnează pentru ieșirea din grevă ar putea să regrete peste ceva timp această decizie. (…) Dar nu le putem impune nimic. Tocmai de aceea, noi le-am trimis tuturor colegilor OUG-ul. Au termen până marți, la ora 9:00, să îl studieze cu atenție, să nu se grăbească. Din punctul nostru de vedere, noi îi sprijinim dacă aleg să rămână în grevă”, a declarat pentru Tion Radu Bilavu, președintele Sindicatului „Paul Popescu Neveanu”.

Andreea Iacobescu, lidera celui de-al patrulea sindicat din Timiș, Sindicatul Oamenilor Liberi din Educație (SOLE) Timiș, nu a putut fi contactată telefonic până la momentul redactării acestui articol. SOLE, la fel ca Sindicatul „Paul Popescu Neveanu” și Sindicatul Învățământul Preuniversitar Timiș sunt afiliate la FSLI. Sindicatul „Spiru Haret” ține de federația cu aceleași nume de la nivel național.

Vă amintim că, pe 22 mai, peste 3.500 de profesori și alți angajați ai școlilor din Timiș au intrat în grevă generală, după ce cu câteva zile înainte organizaseră și o grevă de avertisment. Între timp, la Timișoara au fost organizate și proteste și chiar și un „marș al demnității”. În primă fază, numărul a continuat să crească, dar a urmat o perioadă în care unii au renunțat. Niciunul dintre sindicate nu ne-a putut spune cu exactitate câți membri au mai rămas în grevă, dar aceste cifre ar urma să fie disponibile marți. Singurul care s-a încumetat să vehiculeze o estimare cu numărul profesorilor timișeni rămași în grevă a fost Virgil Popescu: „aproximativ 2.500”. Cifra, însă, a fost contestată de ceilalți doi lideri contactați de Tion.

Pe aceeași temă:

Guvernul propune un OUG cu creșteri salariale în Educație: 1.000 de lei pentru profesori, de la 1 iunie

Peste 40% dintre profesorii din Timiș vor participa la greva generală care începe luni

VIDEO. Angajații timișeni din Educație au protestat din nou în fața prefecturii

VIDEO. „Marșul demnității”. Profesorii și-au strigat nemulțumirile și pe străzile Timișoarei