Proiectul privind Legea Învățământului Preuniversitar „România Educată” propune ca palatele și cluburile copiilor din România să iasă de sub tutela Ministerului Educației, iar profesorii să piardă calitatea de cadru didactic, dar cu posibilitatea să ocupe posturi vacante în învățământul preuniversitar.

Dacă proiectul „România Educată” va trece în forma actuală, palatele și cluburile copiilor ar urma să funcționeze ca instituții publice aflate în subordinea consiliilor locale, activitatea lor urmând să fie reglementată de acestea.

Profesorii care predau la palatele copiilor din Timișoara, Buziaș și Jimbolia sunt îngrijorați de aceste prevederi, iar o scrisoare deschisă semnată de Colectivul de părinți ai elevilor Palatului Copiilor din Timișoara, adresată Ministrului Educației, punctează plusurile aduse de aceste forme de învățământ și îngrijorările cadrelor didactice:

„Domnule Ministru al Educației,

În contextul măsurilor care sunt prevăzute în Proiectul de Lege dedicat Învățământului Preuniversitar „România Educată”, noi, părinții elevilor înscriși la cercurile Palatului
Copiilor din Timișoara, Buziaș și Jimbolia, dorim să ne manifestăm profunda îngrijorare, cu privire la Titlul IV din documentul citat mai sus.

Este esențial să înțelegeți și punctul nostru de vedere, pentru a lua cele mai bune hotărâri, atât pentru beneficiarii direcți ai educației excepționale care are loc în această
instituție, cât și pentru cadrele didactice care ne sunt alături la fiecare pas al evoluției copiilor noștri. Și, nu în ultimul rând, pentru ministerul pe care îl reprezentați pentru noi toți. În acest sens, vă cerem un efort de atenție pentru limitările procesului descentralizării identificate de noi până în momentul de față.

Un prim aspect îngrijorător este cel care are în vedere pierderea statutului de cadru didactic pentru profesorii elevilor noștri. Considerăm că este nedrept ca aceștia să fie obligați să ia în calcul două opțiuni pe care nu și le-au dorit – reorientarea către învățământul formal sau acceptarea unui nou statut, a cărui ambiguitate o intuim cu toții, pe măsură ce avansăm cu lectura printre rândurile Titlului IV al proiectului de lege.

În cazul în care prevederile vor avea corespondent în realitate, este imperativ să subliniem câteva efecte devastatoare:

– lipsa cadrelor didactice calificate din palatele și cluburile copiilor din România;
– ocuparea acestor roluri părăsite de profesorii dedicați și pregătiți profesional de către personal lipsit de o calificare riguroasă;
– imposibilitatea copiilor noștri de a lua contact cu discipline care nu au cum să se regăsească în oferta educațională a învățământului formal;
– presiunea financiară suplimentară pentru părinții nevoiți să acceseze servicii educaționale plătite, cu scopul de a cultiva resursele de talent ale copiilor sau de a le asigura o bună pregătire a drumului către carierele pe care le vor îmbrățișa la maturitate;
– încurajarea practicii meditațiilor, fără asumarea responsabilității fiscale;
– deformarea mecanismelor de socializare și de comunicare ale copiilor noștri, prin diminuarea contactului cu alți elevi pasionați de aceleași domenii;
– reducerea capacității acestora de a gândi în moduri multi- și pluridisciplinare;
– șubrezirea nivelului de cultură generală, destul de precar deja, iar lista rămâne deschisă.

Cel de-al doilea aspect care este profund alarmant vizează transferul patrimoniului instituției noastre de la Ministerul Educației la consiliile locale. Nu avem certitudinea că știți situația actuală a sediului din Timișoara, așa că vă informăm și pe această cale că există probleme foarte mari cu spațiul în care funcționează palatul la acest moment, din cauza cărora actul educațional este deja afectat, dincolo de capacitatea extraordinară a cadrelor didactice de a se adapta la situație și de a continua să facă miracole pentru copiii noștri. Vă invităm să cunoașteți situația personal, în virtutea aceluiași gând exprimat la începutul acestui document – adoptarea celor mai potrivite măsuri pentru educația nonformală.

Având în vedere contextul nesigur din peisajul socio-politic al României, sperăm să înțelegeți neîncrederea noastră în modul în care vor acționa consiliile locale și primăriile, în ceea ce privește existența Palatului Copiilor din Timișoara și cea a filialelor din Buziaș și Jimbolia. Pentru o justificare clară, vă rugăm să analizați exact stadiul în care au ajuns taberele școlare și casele de cultură din țară. Suntem convinși că și palatele și cluburile copiilor vor urma același parcurs dezastruos.

Vrem să vă aducem în vedere faptul că nu suntem de acord cu transferul de patrimoniu, din următoarele motive: după cei zece ani de funcționare, imprevizibilul se va afla din nou la ușa instituției pe care o apărăm astăzi, astfel că nu știm dacă sediile își vor păstra scopul pe care chiar Titlul IV pune un termen-limită (de fapt, credem cu tărie că spațiile în care elevii noștri își puteau continua educația, după școală, sub îndrumarea unor cadre didactice calificate, vor primi o altă destinație, în raport cu nevoile pe care le vor avea primăriile și consiliile locale); accesul fizic la educația nonformală va fi mult restricționat, mai ales pentru elevii din mediul rural sau din alte localități ale județului, din moment ce foștii profesori, acum deveniți doar funcționari publici, vor fi legați de spațiul în care își desfășoară activitatea; gratuitatea actului didactic va dispărea, lovind încă o dată în categoriile sociale vulnerabile din punct de vedere financiar. Toate aceste piedici vor duce, în timp, la autodizolvarea palatelor și cluburilor copiilor din țara noastră. Orice părinte care se consideră responsabil de viitorul copilului său ar fi alarmat, în situația de față.

Nu în ultimul rând, dorim să înțelegeți perspectiva noastră asupra dialogului dintre educația formală și cea nonformală. Ca părinți, citim pe chipurile copiilor noștri efectele
benefice pe care participarea la cercurile Palatului din Timișoara și cele ale filialelor sale le imprimă în devenirea lor. Caracterul aplicativ al activităților de la cercuri, atmosfera specifică pe care cadrele didactice o construiesc, prin dialog onest, prin abordări uluitor de originale, competițiile câștigate, al căror număr l-am pierdut deja, și, nu în ultimul rând, libertatea elevilor de a se bucura de actul de educație, în adevăratul sens al cuvântului, fără mize pragmatice, sunt doar câteva dintre atributele învățământului nonformal din Palatul copiilor noștri, instituție pe care o considerăm un partener indispensabil în devenirea celor pe care îi iubim cel mai mult. La nivel european, accentul pe achizițiile obținute din contactul cu nonformalul este unul evident. Este suficient să privim în sistemele de educație ale țărilor pe care le admirăm și pe care, de cele mai multe ori, ni le-am stabilit ca repere. Pentru acestea, nonformalul este un imperativ categoric în formarea elevilor. De aceea, pentru noi este greu să înțelegem și să acceptăm acest set de schimbări din proiectul dumneavoastră, schimbări care nu susțin spiritul unei educații actuale, complexe, dinamice, creative, cu aplicabilitate în realitatea pe care o modelăm în fiecare zi, alături de copiii și de profesorii lor.

Dorim să știți că nu vrem să cunoaștem această alternativă incertă pe care o propuneți în forma actuală a Titlului IV din Proiectul de Lege, din motivele pe care le-am prezentat în rândurile de mai sus. Elevii noștri merită să rămână beneficiarii unei educații desăvârșite de complementaritarea pe care o presupune relația dintre învățământul formal și cel nonformal. De aceea, vă rugam/invităm să reconfigurați secțiunea care are în vedere descentralizarea activității extrașcolare, în acord cu nevoile reale ale acestora, și să faceți din copiii țării noastre singurul centru de interes al preocupărilor dumneavoastră.

Cu multă determinare,

Colectivul de părinți ai elevilor Palatului Copiilor din Timișoara”.

Situație critică la Palatul Copiilor din Timișoara

Pe lângă prevederile proiectului „România Educată” care au stârnit îngrijorări, Palatul Copiilor din Timișoara este deja într-o situație critică. Acesta nu are propriul sediu, funcționând într-un spațiu al Liceului Azur, care va trebui însă evacuat până în 1 septembrie.

Conform inspectorului școlar general Aura Danielescu, se caută soluții, iar Inspectoratul va trimite la rândul său o scrisoare Ministerului Educației pentru a fi susținuți.

„Ne gândim să pregătim activitatea la Liceul Agricol, iar Ministerul Educației să aloce bani de reparații. Într-adevăr există o somație care cere evacuarea actualului sediu al Palatului Copiilor până la 1 septembrie. Nu este o situație plăcută și ușoară, însă Ministerul Educației a promis că va găsi o soluție legală să ajute, mai ales că este subordonat. Totul depinde însă de Primăria Timișoara. Vom face și noi o scrisoare către Ministerul Educației”, ne-a declarat Aura Danielescu, inspectorul școlar general al județului.

„România Educată”

În 12 iulie, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a prezentat proiectele de lege propuse în proiectul „România educată”. În perioada 13 iulie – 17 august acestea sunt în consultare publică.

Printre altele, „România Educată” prevede ca Inspectoratele Școlare Județene să se transforme în Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, instituirea obligativității grupei mici din 2030 și centrarea pe competențele elevilor.

Pe aceeași temă:

Continuă reformele în învățământ. Grupa mică devine obligatorie, dispar clasicele Inspectorate Școlare