Povestea Slow Food a început în 1986, într-un orăşel italian numit Bra. De atunci Slow Food a devenit sinonim cu hrana bună, curată şi corectă. Asta înseamnă că hrana trebuie sa aibă un gust bun, trebuie sa fie produsă într-o manieră curată, care să nu dăuneze mediului înconjurator, animalelor şi sănătăţii oamenilor, iar producătorii trebuie să primească o compensaţie echitabilă pentru munca lor.
În România există 9 asociaţii de tip Slow Food care activează în diverse părţi ale ţării. La Bucureşti sunt două grupuri, mai sunt astfel de organizaţii la Braşov, Bran-Moeciu, Târnava Mare, Sibiu, Brusturoasa Palanca, Cluj şi Turda. Fiecare s-a concentrat pe un anumit aspect al gastronomiei. Unii insista pe promovarea produselor locale tradiţionale, alţii pe educaţia copiilor, însă toţi au acelaşi scop: să ne convingă că fast food-ul nu reprezintă o alegere pentru alimentaţia sănătoasă.
Una dintre asociaţiile Slow Food foarte active din ţară care se concentrează mai mult pe componenta educaţie este Asociatia Slow Food Turda. Ei îţi asumă rolul de organizare a activităţilor educaţionale pentru promovarea patrimoniului gastronomic local precum şi susţinerea dezvoltării agrare.
Marta Pozsonyi, liderul Convivium Slow Food TURDA, povesteşte despre activităţile pe care le-a organizat în această vară, dar şi despre alte proiecte pe care Slow Food Turda le are în pregătire
Care sunt proiectele cu care va mândriţi cel mai mult?
Marta Pozsonyi: Avem acum două proiecte mari: Viaţa în gradina verde şi Tabăra Gastronomică. Anul acesta am organizat prima ediţie şi suntem tare mândri pentru că este un proiect nou, nu doar în România ci şi pe plan european. Am avut instructori din Italia de la Universitatea de Ştiinţe Gastronomice, din Irlanda şi Austria, iar beneficiarii au fost copiii de la şcolile turdene şi de la organizaţiile partenere Slow Food Bran Moeciu, Tarnava Mare şi Brusturoasa Palanca. Important de menţionat că tabăra a fost gratuită pentru copii. A fost foarte bine şi anul viitor vrem să extindem proiectul, să fie cu participare internaţională.
Ce fel de activităţi au fost pregătite pentru copiii veniţi în tabără?
Marta Pozsonyi: Am avut ateliere de educaţie a gusturilor, producţie de brânzeturi, panificaţie, ierburi aromatice, biodiversitate, ecologie.
Ce alte proiecte aveţi în desfăşurare?
Marta Pozsonyi: Celălalt proiect al nostru, care cronologic vorbind este primul nostru proiect, început anul trecut, este un proiect oficial Slow Food, adică este recunoscut pe plan internaţional şi face parte din proiectul european “European Schools for Healthy Food”, alături de proiectele altor 9 ţări şi este finanţat de Comisia pentru agricultura a UE. Proiectul cuprinde înfiinţarea grădinilor educative în şcoli şi grădiniţe, ateliere de educaţie a gustului, vizite la producatori, lecţii de gătit, concursuri de gătit şi multe altele. În afară de asta, în această toamnă, cu echipa de tineret Slow Food Turda, care este parte a reţelei internationale de tineret, Youth Food Movement, vom iniţia în liceele turdene activităţi de gătit şi de educaţie a gusturilor urmând ca la primăvară să creem grădini şi la cei de liceu. Ne implicăm şi în activităţi de protecţie a mediului, tocmai pentru că nu putem avea o mâncare bună, curată dacă nu avem şi un mediu înconjurător curat. De aceea am creat grădini, unde copiii au plantat de toate: roşii, varză, vinete, fasole şi ei îngrijesc grădina. În afară de asta mergem la producători, facem ateliere de educaţie a gusturilor punând accent pe descoperirea gusturilor şi a simţurilor atunci când mâncăm.
Organizăm lecţii de gătit cu diferite ocazii.
De exemplu am facut pâine de casă, dar în prealabil i-am dus pe copii la fabrica de pâine ca să vadă diferenţa între un produs industrial şi un produs de casă. Încurajăm mult copiii să gătească alături de părinţi şi pe părinţi să îi lase pe copii să lucreze în bucătărie. Le arătăm copiilor că mâncarea se percepe cu cele cinci simţuri: auz, văz, miros, pipăit şi gust şi de aici mergem spre cele cinci gusturi: dulce, amar, sărat sau acru. De aici prin degustare de ciocolată de exemplu prezentăm mai multe tipuri de produs, pentru ca cei mici să poată să îşi descopere singuri gusturile.
Citeşte restul interviului pe www.culinar.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!