Heraldica se trage din vremuri îndepărate, din vremurile în care se purtau armuri şi oamenii trebuia să-şi afişeze însemnele – pe vremea cruciaţilor, pentru a putea fi deosebiţi. Heraldistul, prin simboluri exprimate grafic, ilustrează evenimentul care l-a transformat pe un anonim într-un purtător de nume. Acest lucru se poate întâmpla cu familia, localitatea, cu instituţia. Heraldistul este cel care, având la dispoziţie patrimoniul de simboluri care defineşte persoana, familia, instituţia sau localitatea, îi dă formă grafică. Limbajul heraldic este riguros codificat. Sunt îngăduite doar cinci culori şi două metale. Compartimentarea scutului este, de asemenea, foarte exact determinată.
Pictorul Petru Galiş este unul dintre puţinii atestaţi de Comisia de Heraldică a Academiei Române ca heraldist. În expoziţie sunt schiţe, studii şi proiecte de steme ale unor localităţi din judeţul Timiş, în jur de 200 de lucrări.
„Este munca mea de 20 de ani, cel puţin. În general, sunt lucrările neaprobate, ce le expun eu acum. Pentru că cele aprobate sunt arhivate la Comisia Naţională de Heraldică. Sunt cele neaprobate, dar de la care în principiu s-a făcut forma definitivă. Unele sunt aprobate în Monitorul Oficial, altele în curs de aprobare. Încerc să redeştept interesul pentru această artă aproape uitată şi să-i familiarizez pe cei interesaţi cu limbajul heraldic”, spune pictorul Petru Galiş.
În jur de 30 de lucrări pe care le-a făcut Petru Galiş sunt folosite în ziua de azi de localităţile Timişului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!