Joi, 30 mai, consilierii locali din Timișoara au aprobat, într-o ședință convocată de îndată, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Timișoara. Teoretic, acesta un document care facilitează accesarea fondurilor europene, majoritatea apelurilor oferind punctaje suplimentare proiectelor cuprinse în acesta.
Au fost, însă, critici, atât legate de nerespectarea prevederilor de consultare și transparență publice, cât și a conținutului propriu-zis. La vot, au fost 15 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și o abținere.
„Nu putem să adoptăm cel mai important document strategic al unei comunități fără niciun fel de dezbatere!”
Înainte de vot, cel care a adus critici proiectului a fost Dan Diaconu, fostul – și posibil viitor – viceprimar al lui Robu, actualmente consilier local PNL. Acesta a comentat, în primul rând, faptul că documentele au fost prezentate prea târziu. În plus, nu ar fi fost respectate nici prevederile de consultare publică, nefiind organizată vreo dezbatere publică.
„Acesta este, în teorie, cel mai important document programatic și strategic al unei comunități locale și pentru Timișoara include teoretic și zona urbană funcțională. Este un document care are peste 850 de pagini și care a fost publicat pe SharePoint în urmă cu 18 ore. În urma cu 18 ore! (…)
Există niște prevederi legale cu privire la aprobarea unei strategii integrate de dezvoltare urban, unele care sunt prevăzute de către legea românească, altele care sunt prevăzute de către regulamentul Comisiei Europene, iar toate aceste reglementări sunt călcate în picioare în momentul de față”, a declarat Diaconu.
Pe de altă parte, Diaconu a comentat și strict pe conținutul documentului. În forma în care a fost aprobat, potrivit liberalului, o bună parte a entităților interesate să obțină fonduri europene ar fi încurcate de faptul că nu au proiecte prevăzute în SIDU.
„Portofoliul de proiecte al SIDU, în momentul de față, cuprinde proiecte ale primăriei municipiului Timișoara în proporție de 99 %. Realizați că prin aprobarea în această formă, practic, am reduce simțitor șansele tuturor partenerilor sociali, culturali, economici din municipiul Timișoara de a accede la fonduri.
Marea majoritate a fondurilor (a apelurilor cu fonduri – n.r.) – și asta nu se referă doar la programul regional – acordă punctaje pentru includerea într-o strategie integrată de dezvoltare urbană. Este inadmisibil ca consultarea partenerilor din cadrul comunității să se fi făcut în anul 2022, prin niște grupuri de lucru care s-au întâlnit o singură dată!
Există probabil niște termene care trebuie îndeplinite cu privire la depunerea unor proiecte, dar pentru asta, să ajungem să tăiem șansele unei întregi comunități – de la universități până la organizații neguvernamentale, instituții culturale – de a putea depune un proiect pe fonduri europene, pentru că nu am realizat niciun fel de consultare, eu cred că este absolut –hai să nu folosesc cuvinte mari – dar este absolut ineficient pentru felul în care se va dezvolta acest oraș în continuare.
Cu acest acest document, practic, reduceți simțitor șansele tuturor partenerilor să poată să-și implementeze, să poată să câștige proiecte pe finanțare europeană! În mod formal adresez o solicitare de dezbatere publică, conform Legii 52 de transparență decizională.
Nu putem să adoptăm cel mai important document strategic al unei comunități fără niciun fel de dezbatere!”, a mai spus liberalul.
Replicile executivului
În replică, au intervenit angajații primăriei care s-au ocupat de elaborarea strategiei. Pe de o parte, au spus că au fost consultări pe platforma „Decidem!” a primăriei. Pe de altă parte, aceștia au explicat și cum s-a ajuns la lista cu proiecte prioritare, cea de care se plângea Diaconu.
„În primul rând, vreau să clarific la nivel de finanțare pentru SIDU acea listă. Prioritate de proiecte sunt strict proiectele prioritare și alocate în municipiul reședință de județ, împreună, în cazul nostru, cu zona urbană funcțională. (…) Tot în SIDU există lista generală de proiecte care, pe baza unor criterii, s-a transformat în lista de proiecte intermediară, la care a mai aplicate alte criterii de prioritizare prin care am ajuns la lista prioritară de proiecte.
În ceea ce privește consultarea cu oamenii, a mediului de afaceri, a comunității, noi am făcut pe lângă consultările tematice, în zile diferite, întâlniri pe diferite domenii. A fost inclusiv publicarea pe platforma «Decidem». La comune (cele din zona metropolitană – n.r.), din nou, am revenit și le-am solicitat proiecte punctuale, ceea ce pe ceea ce înseamnă finanțare pe Programul Regional Vest, dar comunele au deja foarte multe proiecte pe PNRR și de aceea nu au trimis foarte multe.
(…)
Această strategie nu este o strategie complet nouă, este o continuare a strategiei 2014-2020. Prima etapă din elaborarea SIDU 2021-2027 a fost evaluarea strategiei anterioare. (…) Acesta este, în primul rând, motivul pentru care Strategia 2020-2027 a ieșit mai târziu decât anterior, pentru că s-a optat pe o continuare a strategiei vechi, care a fost prelungită până la elaborarea și până la aprobarea strategiei pe perioada nouă de programare, apoi.În anul 2020, de abia au fost aprobate regulamentele, iar primul document cadru de elaborare l-am văzut abia în anul 2023, nu mai devreme, motiv pentru care s-a ajuns, după cum știți în 2024, anul prezent. (…) În iulie 2023 am avut o revenire a grupurilor de lucru care au început în anul 2022 cu mai multe întâlniri tematice pe diverse domenii care au fost stabilite. Astfel încât să fie mult mai ușor de gestionat procesul de elaborare a SIDU, în august 2023, a fost publicată strategia pe site-ul «Decidem», inclusiv consultarea comunităților locale prin chestionare. (…)
A fost primită decizia finală de mediu, deci pe partea de consultări și dezbateri am fost am respectat prevederile legale până acum”, au spus cele două angajate ale primăriei care au intervenit.
A luat cuvântul, spre final, și viceprimarul Ruben Lațcău, care mai mult a rezumat cele deja spuse.
„Au fost mai multe runde de consultări în procesul ăsta. Strategia a stat în dezbatere publică o perioadă foarte lungă, a fost printre foarte multe feedback-uri și au fost incluse. Într-adevăr, au fost niște modificări vis-a-vis de vechea strategie în numărul de comune și în tipul de finanțări care sunt dedicate UAT-urilor periurbane, dar documentația asta a stat multă vreme în dezbatere publică. Cu siguranță, dacă o universitate care nu a trimis până acum prin proiect va dori să îl includă peste o lună, peste două, peste cinci, peste un an în SIDU, revizii mai putem să facem.
Să spunem că pe acest document, lansat în dezbatere publică, nu au fost făcute consultări este formația contrafactuală. (…)
A durat aproape șase luni de zile ca să primim (proiectele – n.r.) de la cele 3 comune care sunt incluse în zona prioritară de interes. Primăria Timișoara și orașul Timișoara au nevoie de această strategie. Ea este în elaborare acum de o perioadă foarte lungă inițială.
A început elaborarea la Polul de Creștere Timișoara cu o firmă unde sunt chiar cadre academice din universitățile din Timișoara. Acel contract a fost reziliat pentru că firma nu și-a îndeplinit obligațiunile, după care am preluat pe primărie”, a zis și viceprimarul Ruben Lațcău.
Despre strategie
Pentru realizarea strategiei, Primăria Timișoara a pus la bătaie, în toamna anului 2022, 270.000 de lei, fără TVA. Licitația a fost câștigată, cu o ofertă de aproximativ 250.000 de lei, fără TVA, de CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA. Documentul care „va sta la baza finanțării proiectelor de dezvoltare urbană ale municipiului și zonei urbane funcționale în contextul perioadei de programare 2021-2027” fusese pus în consultare publică pe platforma online a primăriei în noiembrie 2023.
Atunci, reprezentanții primăriei spuneau că cei patru piloni pe care se bazează noua strategie sunt: „dezvoltarea sustenabilă orientată spre nevoile comunității locale; investiții bazate pe specializare inteligentă și cunoaștere; valorificarea capitalului turistic și cultural oferit de titlul de Capitală Europeană a Culturii; creșterea coridoarelor verzi-albastre astfel încât Timișoara să devină o metropolă neutră din punct de vedere climatic”.
De asemenea, obiectivele strategice ale SIDU ar fi: „creșterea calității vieții și a oportunităților de dezvoltare socială; dezvoltarea economică a municipiului Timișoara; dezvoltarea mobilității urbane în municipiul Timișoara și ZUF; dezvoltare durabilă ai municipiului și ai zonei sale urbane funcționale, definirea identității municipiului Timișoara și consolidarea poziției acestuia drept lider național în sectorul cultural-turistic; construirea unui model de administrație publică locală ce își fundamentează politicile publice pe un proces deschis, în colaborare cu toți cetățenii săi”.
Proiectul de hotărâre a fost publicat pe site-ul primăriei de abia miercuri, 29 mai – poate fi consultat AICI –, însă fără anexele la care făcea referire și Dan Diaconu.
Până la urmă, până spre mijlocul zilei de joi, a fost urcată și anexa 2: Lista de proiecte finanțabile prin Programul Regional Vest 2021-2027. Dintre cele 25 de aici, șapte proiecte sunt ale comunelor din zonă- câte două de la Ghiroda și Moșnița Nouă și trei de la Dumbrăvița – iar restul ale Primăriei Timișoara sau serviciilor din subordinea acesteia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!