Agenția de Dezvoltare Regională Vest a anunțat, anul trecut, împreună cu University College London, studiul numit „Atitudini și comportamente privind transportul în Timișoara”. Marți, 6 aprilie, a fost prezentat raportul, de către prof. dr. Constantin Rezlescu, cel care a supravegheat studiul întocmit de studenta Sarah Flecke, de la University College London, Departamentul de Psihologie Experimentală.

„Proiectul actual a avut două obiective: de a înțelege mai bine atitudinile actuale față de transport și comportamentul locuitorilor din Timișoara și de a propune un set de intervenții comportamentale eficace pentru a reduce utilizarea autovehiculelor personale, a spori calitatea aerului și a promova un stil de viață sănătos și activ”, se arată în raport.

Au fost analizate datele a 1.190 de participanți. Totuși, la chestionare au răspuns mai mulți angajați și mai puțini studenți sau pensionari, în comparație cu proporțiile reale ale acestora în Timișoara.

Respondenții au fost întrebați ce anume i-ar motiva să folosească mai mult transportul public, principalii factori fiind cursele mai frecvente, creșterea vitezei și creșterea gradului de curățenie a vehiculelor. Există o diferență între percepția celor care nu folosesc de fapt transportul public și experiența utilizatorilor principali. Pentru utilizatorii principali, viteza se numără printre primele trei motive de utilizare. Perspectiva generală este însă că transportul public din Timișoara este foarte lent.

Ce spune mândria de a fi timișorean

S-au identificat patru elemente potențiale în jurul cărora să se conceapă intervențiile de schimbare a comportamentelor. Aceste elemente sunt: mândria de a fi timișorean, previzibilitatea și viteza transportului, siguranța (sau lipsa siguranței) deplasărilor cu bicicleta, costul (financiar și nefinanciar) ridicat al mijloacelor de transport personale. Pentru fiecare dintre aceste elemente s-au testat mai multe intervenții comportamentale care ar putea duce la reducerea utilizării autoturismului personal, spune cel care a supravegheat studiul.

Mândria pentru oraș și mândria de a fi cetățean al Timișoarei prezintă o oportunitate de intervenție foarte promițătoare, arată studiul. Întrebați dacă sunt mândri să fie cetățeni ai Timișoarei, 35% dintre respondenți au spus că sunt de acord parțial, 32% au spus că sunt de acord total, 22% au răspuns „nici acord, nici dezacord”.

„În mai multe experimente am testat ideea că mândria în legătură cu orașul ar putea fi invocată pentru a îndemna oamenii să reducă utilizarea autoturismului, exploatând emoția determinantă de comportamente și normele sociale. Ideea s-a bazat pe constatarea că pasionații de condus din Timișoara (identificați ca utilizatori entuziaști ai autoturismului în analiza de cluster) sunt deosebit de mândri că sunt timișoreni. (…)

Rezultatele noastre sugerează că punerea în legătură a actului de a reduce utilizarea autoturismului cu mândria civică ar putea fi o strategie eficace de schimbare a comportamentelor. O explicație este că oamenii vor să evite comportamentele care sunt în contradicție cu convingerile proprii (a se vedea Erickson, 1995). Aceștia ar utiliza mai puțin autoturismul pentru că deplasarea cu autoturismul este nocivă orașului pe care pretind că îl iubesc”, se mai arată în raport.

Mersul cu bicicleta, periculos

Întrebați care sunt primele trei cuvinte care le vin în minte când se gândesc la mersul cu bicicleta în Timișoara, cei care au răspuns la chestionar au ales „piste”, „periculos”, „lipsă”, „borduri”, „rapid”, „pericol”.

„Mulți locuitori consideră deja că mersul cu bicicleta este rapid, iar constatările noastre sugerează că informațiile clare privind viteza nu sunt o strategie eficace pentru încurajarea deplasării cu bicicleta. Mai degrabă siguranța este principala barieră în calea utilizării”, mai scrie în studiul britanic.

Evidențierea timpului de călătorie mai scurt și evidențierea timpului de călătorie mai previzibil în comparație cu autoturismele ar putea fi strategii eficace pentru a stimula renunțarea la mașinile proprii.

Raportul complet, în care regăsiți rezultatele studiului, intervențiile propuse și concluziile, poate fi consultat pe site-ul ADR Vest.