Cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara au realizat o cercetare privind calitatea vieții în Timișoara în ultimii patru ani și opinia cetățenilor privind facilitățile orașului. Au participat persoane de peste 18 ani din toate cartierele Timișoarei. Din 2016 și până în 2020, au fost interogați anual peste 1.000 de oameni.
62% dintre cetățeni cred că orașul merge spre „o direcție bună”, în ceea ce privește educația și mediul de viață. Tot 60% dintre oameni sunt mulțumiți de transportul în comun, în timp ce doar jumătate sunt mulțumiți de școli și serviciile de sănătate. 81% dintre respondenți sunt nemulțumiți de închiderea piețelor alimentare.
Cel mai folosit mijloc de transport în Timișoara este mașina, urmată de mersul pe jos. La polul opus, vaporașele folosite pentru transportul în comun sunt aproape deloc folosite.
Studiul mai arată că peste 70% dintre respondenți spun că străinii sunt bine integrați în oraș, au încredere în vecinii de cartier, găsesc un loc de muncă rapid în Timișoara și se simt în siguranță în oraș. În schimb, 60% dintre participanții la sondaj au apreciat că primăria nu cunoaște problemele reale ale cetățenilor.
În ceea ce privește mediul înconjurător din Timișoara, studiul arată că doar jumătate dintre oameni sunt mulțumiți de nivelul de zgomot, de calitatea apei de la robinet, de curățenie și de calitatea aerului.
„Gradul de satisfacție față de aspecte legate de mediul înconjurător în Timișoara: spațiile verzi și parcurile – 73% mulțumiți, 26% nemulțumiți, nivelul zgomotului 53% mulțumiți, 46% nemulțumiți, calitatea apei de la robinet – 52% mulțumiți, 47% nemulțumiți, calitatea aerului – 50% mulțumiți, 49% nemulțumiți, gradul de curățenie – 53% nemulțumiți, 46% mulțumiți”, scrie în studiul UVT.
Problemele oamenilor din cartiere
Studiul a analizat și percepția oamenilor din cele 24 de cartiere ale Timișoarei. Cei din Freidorf, zona Lipovei și Soarelui sunt nemulțumiți de școli și grădinițe. Oamenii din zona Kuncz, Stadion și Complex, Fabric – Lunei și Simion Bărnuțiu nu au încredere în oamenii din cartier, iar zonele Steaua Fratelia și Torontalului spun că primăria nu le cunoaște suficient problemele. Oamenii din zona UMT, Dorobanți, Fabric, Lidia, Steaua – Fratelia și Freidorf se plâng de calitatea aerului, în timp ce cei din zona Aradului – Lipovei, Bucovina, Circumvalațiunii, Blașcovici și Complex- Stadion se plâng de calitatea apei de la robinet.
Zonele Elisabetin – Bălcescu și Stadion – Complex nu sunt mulțumiți de locuințele în care trăiesc.
Viața oamenilor în pandemie
Participanții la cercetare au avut de apreciat viața lor în pandemie, iar majoritatea oamenilor au spus că situația a rămas la fel ca în perioada de dinaintea pandemiei, 40% dintre oameni mergând regulat la locul de muncă.
Coordonatorul proiectului a fost cadrul universitar Marius Matichescu, iar de analiza datelor s-au ocupat profesorii universitari Delia Vîrgă și Alexandru Drăgan și studentul Paul Pop.
editor Dan Oancia
Trimite articolul
Xlasa ca rezolva FRITZZ de nu mai ramane nimic
-
macar Fritz nu angajeaza interlopi/cutzitari la primarie
-
inca nu
-
si cei din Ronat? sau ei nu platesc taxe impozite etc, nu merita sa fie bagati in seama?
sau va e frica de ce raspunsuri ati putea primii?
Cercetatorii: fac un studiu cu oameni neplatiti sa participe, ca deh, lumea isi pune la dispozitie gratis gandurile, nu stie ca studiile serioase vin cu plata esantionului de populatie cooptat, cu selectia unor categorii diverse si reprezentative etc
Studiul=apa de ploaie, aservita politic
Publicul se agita, ia studiile astea de bune si calitative…
Mai adevarat decat orice studiu= plimba-te pe strada, observa: cum arata peisajul urban, cum arata oamenii la diverse ore (aka angajatii 8-16, liber profesionistii, speculantii, turistii, cei din horeca, cei din serviciile publice, de la gunoieri la protejatii de la ghisee…
Studiu aprofundat: intra intr-o bodega din centru, reimpachetata drept local de mare calitate, cauta in meniu mancare si bautura care sa nu fie de la raft din supermarket… nu vei gasi… Cauta o toaleta cand esti pe strada… mergi cu transportul in comun… uita-te cum arata iesirile din oras (fabrici in mijlocul unor campuri desertificate, mari firme prin hale de paianta moderna, colibe din materiale temporare inghesuite una in alta, pe post de birouri, magazine etc
Sa mai continui? Orasul e un mix de California in anii salbatici (desert cu improvizatii de locuit si birouri), constructii socialiste revopsite, constructii antebelic si interbelic reabilitate tipator sau gata sa se darame si hidosenii de sticla si fier, menite sa arate cum duduie afacerile – ca asa au vazut toparlanii care le conduc pe aici ca e prin mari metropole de aiurea
Cea mai mare problema comuna: lipsa de identitate. Mana in mana cu lipsa de stabilitate, cu o societate divizata si haotica, cu neglijarea celor vulnerabili si o bataie de joc generalizata, acoperita de o ipocrizie groasa.
-
Adevarat grăiești măi Ionele, doar o singura problema, vorbești prea mult sens, Fruncișoara nu are de unde să aibă asemenea pretenții de oameni civilizați in 2021 din pacate. Acolo încă merge treaba cu micu‘ primit cado’ la acceptarea uleiului șerpesc. Acolo, din păcate încă merge prosteala cu giezu’ cu cinema-urile. Asta inseamnă pentru toate frunțile astea luminate cultura..in 2021. Primaria va fi plină in maxim un an de “strawmen“.
Se face curat dar oamenii nu pastreaza curatenia, apa de la robinet nu e buna, nu potoleste setea, nici apa de la fantanile forate nu e buna pentru ca are prea mult fier.
Pe scurt, este saracie de cand a inceput pandemia si va fi si mai rau. Nu mai aburiti lumea cu cercetarile voastre. Mergem inainte, …ca inainte era mai bine.
Sistemul public este la pamant sanatate etc