La prima vedere sună simplu sau… șocant, depinde de fiecare cum interpretează această sintagmă – „mamă purtătoare”.
Pe scurt înseamnă o femeie care poartă copilul unui cuplu în pântecele sale. Ovocitele (ouăle) provin de la mamă, spermatozoizii de la tată (deși mai pot fi și alte combinații). După ce mama purtătoare naște copilul rezultat din combinarea celor doi gameți (celule sexuale – spermatozoizii la bărbat și ovulele la femeie), acesta este încredințat cuplului.
O chestiune care nu este reglementată încă, în niciun sens, dar care se practică, chiar și în Timișoara. O chestiune care a ajuns pe masa legiuitorilor, în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, care trebuie să-i dea un sens.
„Acest concept de mamă purtătoare se aplică într-o familie în care se presupune că femeia nu poate să poarte sarcina. Atunci bărbatul donează spermatozoizi, femeia ovule, iar o altă femeie poartă sarcina. Legea este în dezbatere și întrebarea este ce vor românii, e o chestiune de etică, de conveniență socială. Tehnic, medicii pot să o facă. Eu am făcut mai multe amendamente pe subiect – să definim foarte clar ce înseamnă mamă purtătoare, sunt diferite amendamente, care permit conceptul de mamă purtătoare și care interzic. Scopul este ca comisia să decidă prin vot dacă e de acord sau împotrivă. Acum legea e în comisia de sănătate a Camerei Deputaților și mă aștept ca în aprilie să fie un raport asupra acestei legi”, spune deputatul PNL de Timiș Horia Cristian.
Practic, mamei purtătoare i se introduce în uter ovulul fertilizat în laborator și aceasta poartă sarcina. Acesta este cazul „clasic”, care se discută în lege, dar mai sunt și cazuri de mame surogat de unde se ia doar sperma bărbatului, iar ovulul este al viitoarei mame purtătoare. Aici cazul deja se complică și sunt făcute tot felul de artificii legislative pentru ca copilul să revină într-un final cuplului, cu bani mulți, implicări emoționale și răsturnări de situație. Totul la… negru.
Cazul simplu este cel discutat în lege, unde mama surogat doar poartă copilul, fără nicio legătură genetică cu nou-născutul.
Legea nu vrea să reglementeze numai conceptul de mamă purtătoare, ci și pe cel de fertilizare în vitro, cu sau fără donare de ovocite. Se va reglementa și procedura de fertilizare in vitro (FIV). Aceasta este simplă – se iau gameții de la femeie și de la bărbat ori mai simplu sperma de la bărbat și ovocitul sau ovulul de la femeie și se fertilizează în laborator. Dacă ovocitul este fecundat, acesta, care a devenit între timp embrion, se introduce în uterul femeii sperând că acesta va duce la sarcină, dacă nu este nimic care să-l împiedice în dezvoltarea sa ulterioară. La FIV clasic se implantează maxim doi embrioni, aceasta e procedura în acest moment.
„Prin lege se va reglementa inclusiv numărul maxim de embrioni. Legea va trebui să urmărească ce se întâmplă cu embrionii pe care îi ai în plus. Trebuie să definim foarte clar cine are răspunderea lor. Nu pot fi donați în scop de cercetare, iar gameții folosiți pentru cercetare nu ai voie să-i folosești pentru reproducere”, a explicat Horia Cristian.
Donarea de ovocite se practică, legal, în alte țări, dar nu în România. O femeie care nu produce destule ovocite pentru a fi supusă unei fertilizări în vitro (de obicei medicii specialiști declanșează procedura de la 4 ovule în sus, dar se face și la unul singur) sau ovulele ei nu sunt fecundate de spermatozoid, poate cumpăra ”ouă” de la o donatoare.
La Praga se practică aceste lucru legal, spre exemplu. Cu ovocitele (”ouăle”) donate se practică fertilizarea în vitro clasică – se ia sperma de la bărbat, se fecundează ovocitul în laborator, iar ovulul fecundat (embrionul) este introdus în uterul viitoarei mame. Diferența este că ovocitele sunt ale persoanei donatoare, iar sperma a soțului. Legea vrea să reglementeze și acest procedeu.
„La donarea de ovocite se pune problema dacă este anonimă sau confidențială. În opinia mea, copilul trebuie să-și cunoască părinții. Eu sunt de părere că trebuie să cunoști persoana care donează. Sunt lucruri pe care noi încercăm să le reglementăm din punct de vedere etic”, este de părere Horia Cristian.
Aici puteți interveni dumneavoastră, cetățenii, cei care i-ați trimis pe parlamentari acolo unde sunt, prin vot. Părerea dumneavoastră contează.
[poll id=”193″]
Citiți principiile noastre de moderare aici!