Marți, 11 iulie, la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a fost prezentat noua serie de date care fac parte din studiul multianual „Barometrul calității vieții în Municipiul Timișoara”.

Datele, care reflectă mai multe domenii de interes pentru comunitatea timișoreană în perioada noiembrie 2022 – martie 2023, pot fi ulterior folosite de administrația locală pentru politicile publice viitoare și optimizarea investițiilor care se fac în oraș.

La conferință au participat rectorul UVT Marilen Gabriel Pirtea, primarul Timișoarei Dominic Fritz și coordonatorii studiului, universitarii Marius Matichescu și Alexandru Drăgan.

„Cercetători în sociologie, geografie socială și științe ale comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara au dezvoltat, în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara, un instrument de măsurare a percepției oamenilor față de calitatea vieții lor în comunitate, conform normelor metodologice în domeniu, pe un eșantion reprezentativ.

Chestionarul este structurat pe analiza celor cinci dimensiuni utilizate în cadrul Eurobarometrului Quality of Life in European Cities: satisfacţia cu privire la condiţiile de viaţă din oraş, opinia oamenilor despre oraşul lor, satisfacţia cu privire la problemele de mediu, satisfacţia cu privire la viaţa personală şi identificarea celor mai importante trei probleme ale orașului”, explică reprezentanții UVT.

Cei mai mulți timișoreni, mulțumiți de direcția în care se îndreaptă orașul

Sondajul măsoară gradul de satisfacție al timișorenilor privind infrastructura și serviciile publice, problemele de mediu, Programul Timișoara 2023, gradul de mulțumire privind cartierul în care locuiesc, dar și date privind avantajele și dezavantajele orașului sau direcția în care se îndreaptă Timișoara, România și Europa.

Potrivit datelor colectate de cei de la UVT, o mare parte din timișoreni – 65,7% – consideră că orașul de pe Bega se îndreaptă într-o direcție bună. De asemenea, 82,5% dintre participanții la studiu au fost de părere că programul Timișoara, Capitală Europeană a Culturii contribuie la creșterea calității vieții în oraș.

Cu toate acestea, doar 36,7% dintre timișoreni cred că România se îndreaptă într-o direcție bună. În ceea ce privește Europa, părerile sunt împărțite: jumătate din timișoreni nu cred că aceasta se îndreaptă într-o direcție bună.

Principala nemulțumire a timișorenilor rămâne traficul auto din oraș; aproape jumătate (47%) îl consideră o problemă. Datele arată o evoluție pozitivă față de anul trecut când 57,3% erau nemulțumiți de traficul din Timișoara.

Un salt spectaculos s-a înregistrat la gradul de mulțumire privind curățenia stradală: de la 26,8% mulțumiți în 2021, la 55,8% în prezent, cifra actuală atingând cel mai ridicat grad de mulțumire din 2016 încoace.

„Înregistrăm o creștere a mulțumirii timișorenilor în aproape toate domeniile cercetate. Majoritatea timișorenilor e mulțumită de direcția în care se îndreaptă orașul și asta este încurajator pentru noi ca administrație. La fel de încurajator este și faptul că peste 80% din timișoreni cred că implicarea lor în comunitate poate contribui la bunăstarea orașului. Problemele cronice ale Timișoarei rămân traficul auto și lipsa locurilor de parcare, unde lucrăm la soluții. E un semnal foarte bun faptul că timișorenii se îndreaptă tot mai mult spre transportul în comun și sper că această dinamică crescătoare să se intensifice odată cu modernizarea flotei de transport. La fel de optimist sunt și că noile proiecte de regenerare a zonelor Traian și Mocioni vor răspunde nevoii de mai mult spațiu pentru oameni pe care o vedem destul de pregnant în răspunsurile primite”, a spus primarul Dominic Fritz.

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT, a spus că noile date atrag atenția asupra unor probleme trenante, care îi deranjează de mai mult timp pe timișoreni.

„Suntem o comunitate în care obiectivele comune primează, iar datele Barometrului calității vieții, un studiu multianual realizat de echipa de cercetători din UVT, măsoară indicatori relevanți despre opiniile timișorenilor în legătură cu evoluția vieții urbane. Evoluția în timp este deosebit de relevantă, atât pentru administrație, cât și pentru mediul universitar sau pentru cel de business. Noile date atrag atenția asupra faptului că nemulțumirile se mențin față de câteva domenii sensibile – precum traficul urban sau calitatea aerului – dincolo de faptul că mulți dintre indicatori cunosc evoluții bune”, a declarat Pirtea.

De la un an la altul, mai mulți timișoreni au început să renunțe la deplasările cu mașina personală. Procentul a scăzut de la 68%, cât era anul trecut, la 56,5% în prezent. De asemenea, mai mulți cetățeni par să opteze pentru transportul în comun (o creștere de la 31% la 47% de la un an la altul) sau pentru mersul cu bicicleta (de la 15% la 21%).

În ceea ce privește locurile de parcare, se remarcă nemulțumirea cetățenilor din zona Cetate și din Elisabetin, Calea Șagului, Aradului, Calea Buziașului, Dâmbovița sau Ronaț, care cred că acestea sunt insuficiente.

Dacă vine vorba de școlile la care timișorenii au acces în cartierele în care locuiesc, cetățenii din centru se declară mulțumiți de acestea, însă cei din Ciarda Roșie, Calea Buziașului, Ronaț, Torontalului, Modern sau Freidorf nu sunt prea încântați de ele.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ pentru populație, format din 2192 de persoane, intervievate față în față și online cu marjă de eroare ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%, distribuite la nivelul celor 36 de cartiere din Timișoara în funcție de densitatea populației.

Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr. Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă, conf. univ. dr. Daniel Lucheș, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boțoc, asist. cercetare Adelina Tuță, asist. cercetare Jessica Lozsa, asist. cercetare Raluca Răducanu.

Barometrul privind calitatea vieții în Municipiul Timișoara împlinește deja șapte ani de când a început să fie realizat.