Manifestările cu ocazia acestei zile vor avea loc în 28 iulie. Cu ocazia acestei zile vor avea loc mai multe evenimente care nu au fost încă stabilite, dar finanțarea lor va fi suportată din bugetul CJ Timiș. Ori, cum ar spune raportul proiectului de hotărâre, Ziua Județului Timiș va fi marcată „prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator și științific, în spiritul locuitorilor județului Timiș”.
De ce 28 iulie? Administraţia românească în judeţul Timiş a fost instaurată pe data de 28 iulie 1919, după plecarea armatei de ocupaţie şi înainte de intrarea armatei române şi, în consecinţă, „considerăm că este necesar ca această zi să fie proclamată ca ziua judeţului Timiş, alături de cea de 3 august, care a fost proclamată ziua oraşului Timişoara”, se arată în expunerea de motive a proiectului înaintată de președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin.
Practic, în 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma a fost instalat în funcţia de prefect, preluând administraţia în numele statului român în judeţul Timiş, Timişoara şi în zona din fostul comitat Torontal, care a revenit României prin hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris. Dar cum ajungem la 28 iulie? O luăm cu începutul, de la daci, și ajungem și acolo… Dar să începem cu motivele pentru care s-a ajuns ca această zi să fie proclamată drept „Zi a județului Timiș”. Ne spune expunerea de motive înaintă de Titu Bojin, din care redăm câteva fragmente.
„Istoric, continuitatea vieții pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, județul Timiș aparținând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II – III d.Ch.). Regiunea istorică Banat, din care face parte și județul Timiș, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuală Cenad). (…) Marea Unire a fost proclamată, la Alba Iulia, pe data de 1 Decembrie 1918, care a devenit sărbătoarea naţională a României, dar nu peste tot Unirea a fost şi pusă în practică. Astfel, în Banat, care era ocupat de către armatele străine, administraţia a fost preluată de către autorităţile române de abia în prima jumătate a anului 1919. Pe cale de consecință, în judeţul Caraş-Severin, administraţia a fost preluată de către autorităţile române în data de 28 mai 1919, primul prefect fiind avocatul dr. George Dobrin, iar în judeţul Timiş, pe 28 iulie acelaşi an, primul prefect român fiind avocatul dr. Aurel Cosma, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Român. În data de 25 iulie 1919, la Timişoara a fost numit, de către Consiliul Dirigent, organ care preluase temporar administraţia Transilvaniei şi a Banatului, în funcţia de prefect al comitatului, apoi judeţului Timiş şi a unei părţi din comitatul Torontal, parte care i-a revenit României prin hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris, dr. Aurel Cosma. Acest teritoriu face parte, şi astăzi, din judeţul nostru”, se arată în expunerea de motive înaintată de președintele CJT.
Astfel, după o luptă naţională îndelungată, românii au reuşit să aibă un prefect al judeţului din rândurile lor.
„Prefectul român al judeţului Timiş, apoi al judeţului Timiş-Torontal, dr. Aurel Cosma, a depus jurământul faţă de autorităţile româneşti, reprezentate de Valeriu Branişte, un vechi luptător naţional român şi director al ziarului „Drapelul” din Lugoj, care era şef de resort, un fel de ministru în Consiliul Dirigent. Pe data de 27 iulie, trupele de ocupaţie retrăgându-se de pe teritoriul comitatului Timiş, în ziua următoare, 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma a fost instalat în funcţia de prefect, preluând administraţia în numele statului român în judeţul Timiş, Timişoara şi în zona din fostul comitat Torontal, care a revenit României prin hotărârile Conferinţei de Pace de la Paris. Pentru punerea în aplicare a administraţiei judeţene româneşti au venit 400 de jandarmi români din judeţul Arad şi 500 de jandarmi de la Lugoj, reşedinţa comitatului Caraş-Severin, unde administraţia românească a fost instaurată cu câteva luni înainte. A doua zi, 3 august 1919, şi-au făcut intrarea în Timişoara unităţi ale armatei române, comandate de colonelul Virgil Economu, fiind primite de o mulţime de români şi de reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. La intrarea în oraşul Timişoara, armata română a fost salutată de către prefectul Aurel Cosma, care a exprimat entuziasmul mulţimii participante”, scrie în expunerea de motive înaintată de Titu Bojin.
Județul Timiș este reînființat în anul 1968, prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, actualizată, în structura și pe teritoriul pe care-l ocupă și în prezent.
Citiți principiile noastre de moderare aici!