Timișoara are o hartă de zgomot care datează din luna aprilie 2013, când a fost actualizată ultima dată. Legea spune că trebuie actualizată la cinci ani, așa că municipalitatea a lansat o licitație. Vor măsura nivelul zgomotului din oraș specialiștii de la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA din București, iar primăria plătește puțin peste 64.000 de lei pentru actualizarea hărților, adică aproape 14.000 de euro. Contractul a fost semnat deja, iar toată documentația trebuie predată municipalității în termen de maximum 65 de zile de la data semnării ordinului de începere.

„Se vor face măsurători specifice pe fiecare zonă în parte, așa cum cere legea, care ne obligă să actualizăm harta de zgomot. Traficul este altul de acum cinci ani, au fost făcute anumite modificări și din punct de vedere al geometriei intersecțiilor, avem undă verde, vom vedea ce va rezulta”, ne-au declarat reprezentanții Primăriei Timișoara.

În harta de zgomot actualizată în aprilie 2013 scrie că orașul era împărțit în zece cartiere: Cetate, Fabric, Elisabetin, Iosefin, Mehala, Fratelia, Freidorf, Plopi, Ghiroda Nouă și Ciarda Roșie. Timișoara este traversată de șase drumuri naționale, județene și europene: E70, E671, DN69, DN6, DN59A și DN59. Ca surse de zgomot s-au luat în considerare traficul rutier, cel feroviar, cel aerian și zgomotul industrial.

În harta strategică de zgomot ce va fi actualizată anul acesta vom afla și ce măsuri a luat primăria pentru a reduce gălăgia. În 2013 s-a făcut referire la „modernizarea bazei transportului în comun prin tramvaie și autobuze mai silențioase, repararea în mare parte a drumurilor din municipiu, refacerea suprastructurii căii de rulare pentru tramvaie, demararea lucrărilor pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului, construirea de benzi noi pentru biciclete, modernizarea intersecțiilor, fluidizarea traficului, limitarea vitezelor pe anumite artere, introducerea sensului unic, restricționarea accesului autovehiculelor cu gabarit mare în zona centrală și încurajarea locuitorilor pentru folosirea sistemului de izolare termică și fonică tip termopan prin scutirea de impozit pentru anul în care s-a efectuat lucrarea”.

Cele mai afectate străzi

În urmă cu cinci ani, valorile maxime pentru traficul rutier s-au evidențiat în următoarele zone: Calea Torontalului, Calea Aradului, Calea Sever Bocu, Calea Dorobanților, str. Andrei Șaguna, Calea Buziașului, Bd. Liviu Rebreanu, Bd. Iosif Bulbuca, Calea Martirilor, str. Cluj, Bd. 16 Decembrie 1989, Calea Șagului, Bd. Mihai Viteazu, Bd. Ferdinand I, Bd. Gen. Ion Dragalina, Calea Circumvalațiunii, str. Oituz, str. Locotenent Ovidiu Balea, str. Simion Bărnuțiu, str. Divizia 9 Cavalerie și Bd. Cetății.

„Din analiza rezultatelor obținute se observă faptul că există un număr de 9.714 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 70 dB pentru indicatorul Lzsn, respectiv 11.734 persoane expuse la nivel de peste 60 dB pentru indicatorul Lnoapte”, se arată în documentația întocmită în 2013, în ceea ce privește zgomotul provocat de traficul rutier.

Mai existau și străzi în Timișoara pe care zgomotul atingea valori de 70-75dB, printre care se numărau și Popa Șapcă, Avram Imbroane, Bd. Republicii, Take Ionescu, Michelangelo, Bogdăneștilor, Demetriade și altele.

Pentru traficul pe căi ferate și pentru traficul cu tramvaiele nu au fost înregistrate depășiri.

Puteți analiza AICI harta din 2013!

Propunerile pentru primărie

Evident, odată cu actualizarea hărții a fost întocmit și un Plan de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului ambiant în Timișoara.

„Urmărind hărțile de zgomot întocmite de firma Enviro Consult pentru Municipiul Timișoara se constată că traficul rutier este cel care produce un zgomot de nivel ridicat care trebuie redus, motiv pentru care planul de acțiune va fi în primul rând axat pe zgomotul produs de circulația rutieră. De asemenea, se constată că zgomotul produs de traficul de tramvai și traficul aerian nu depășește limitele admise și din acest motiv nu este necesar un plan de acțiune pentru acestea, fiind urmărită doar conservarea acestei situații”, se arată în planul din 2013.

Acesta spune și că închiderea centurii de ocolire a Timișoarei ar rezolva o mare parte din problema zgomotului produs de traficul rutier, iar principalele probleme ale orașului sunt reprezentate de lipsa de treceri peste Bega și peste calea ferată, dar și insuficiența locurilor de parcare în centru și în zonele de locuit.

S-a recomandat astfel amenajarea de locuri de parcare, reconfigurarea intersecțiilor Piața Consiliul Europei, Piața Mărăști, sensul giratoriu din Calea Șagului și intersecția str. Simion Bărnuțiu și Calea Dorobanților, Piața Virgil Economu, precum și analiza intersecțiilor semaforizate.

S-a recomandat, de asemenea, schimbarea stratului de asfalt pe străzile Mihai Viteazu, Ferdinand I, Calea Șagului, Calea Aradului, Calea Torontalului și Bd. Cetății, iar specialiștii spuneau că ar fi indicat ca suprastructura căii de rulare să fie realizată din asfalt cauciucat, care produce atenuări ale nivelului de zgomot generat de contactul dintre roată și calea de rulare.

„Configurația rețelei stradale a municipiului Timișoara este de tip radial-inelar, mai bine structurată la nord de canalul Bega și mai puțin conturată în partea de sud. Lipsa unui număr suficient de treceri peste canalul Bega și calea ferată, în afara zonei centrale este una din disfuncționalitățile majore ale rețelei stradale, fapt ce nu permite închiderea legăturilor inelare între zonele de pe o parte și cealaltă a celor două obstacole menționate. Din acest motiv podurile existente peste Bega și drumurile colectoare ale acestora sunt aglomerate. Canalul Bega și calea ferată constituie cele două obstacole majore care afectează considerabil continuitatea rețelei stradale datorită numărului insuficient de poduri și pasaje. Acest lucru este confirmat și de valorile înregistrate de indicatorii Lzsn şi Lnoapte pe cele 21 de străzi menționate ca fiind puternic afectate de zgomot”, se mai arată în documente.

Specialiștii care au întocmit Planul de acțiune spun că, în 2013, Timișoara era deja al doilea oraș din țară după București în ceea ce privește numărul de autoturisme.

AICI găsiți mai multe detalii privind planul de acțiune!