Conceptul de Smart City este unul relativ nou, însă pentru acesta, Comisia Europeană a alocat 18 miliarde de euro. El presupune transformarea unui district sau cartier într-unul extrem de eficient din punct de vedere energetic, asta însemnând de la o reabilitare energetică hi-tech a blocurilor, până la crearea de aplicaţii care să indice şoferilor locurile de parcare disponbile în acea zonă.
O zonă a Timişoarei ar putea intra în acest program, după ce primăria s-a asociat cu Karlsruhe şi Miskolc şi încearcă să acceseze fonduri europene pentru acest program. Proiectele Timişoarei sunt gândite acum de specialiştii Institutului Fraunhofer, cel mai mare institut de cercetare din lume.
„Smart City e un concept care se dezvoltă din ce în ce mai mult în această perioadă şi înseamnă o sumedenie de lucruri în beneficiul cetăţeanului integrate într-un nou concept. Un nou concept care să permită, pe de o parte, reduceri semnificative ale emisiilor de dioxid de carbon şi eficientizare energetică substanţială, până la crearea unor clădiri cu consum aproape zero de energie. Dar şi mobilitate sustenabilă, mobilitate electrică, infrastructură integrată, toate elementele regăsindu-se în platforme digitale accesibile cetăţenilor. Sunt foarte, foarte multe activităţi care creează conceptul de Smart City. Un oraş care ia deciziile în mod inteligent, pe baza unor seturi de date extrem de voluminoase obţinute din senzoristică, obţinute din experienţele de zi cu zi ale oamenilor, din tot ceea ce se poate obţine ca dată pentru a lua decizii inteligente”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.
Concret, din fondurile ce vor reveni Timişoarei, municipalitatea va încerca să transforme blocurile comuniste din acest district în locuinţe extrem de eficiente din punct de vedere energetic.
„Vorbim de măsuri integrate în cadrul unui cartier, să îi zicem aşa, unui district din Timişoara, care să aducă clădiri între 30.000 şi 40.000 de metri pătraţi locuibili la consum de energie aproape zero. Adică investiţii care depăşesc tipul de eficientizare energetică pe care îl facem în mod normal, adică anvelopare cu polistiren şi izolarea acoperişurilor, şi se duc către distribuţie individuală, reţele combinate de căldură şi răcire pe care Colterm e capabil să le realizeze… multă senzoristică în apartamente, pompe de căldură, panouri fotovoltaice. Acestea ducând către un consum de energie foarte mic, în cadrul apartamentelor, un consum estimat la aproape 50 Kw/h pe metru pătrat, pe an”, a mai spus Diaconu.
Pe de altă parte, banii vor fi investiţi în achiziţionarea de vehicule electrice, de la biciclete şi până la… ambarcaţiuni care vor circula pe Bega, ceea ce va însemna automat o reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
„Cealaltă preocupare este legată de electromobilitate. Şi aici vorbim de ambarcaţiuni electrice pe Bega. Încercăm să realizăm două astfel de ambarcaţiuni, care se află în faza de cercetare-dezvoltare în multe dintre şantierele navale din Europa, neexistând ambarcaţiuni omologate. Asta înseamnă şi staţii de încărcare pentru aceste ambarcaţiuni, care să folosească energie verde, înseamnă şi o zonă de reducere importantă a emisiilor de dioxid de carbon. Staţiile de încărcare vor fi şi pentru ambarcaţiuni, dar şi pentru alte mijloace de transport”, a explicat viceprimarul Timişoarei.
Al treilea domeniu în care se va investi vor fi senzorii. Aceştia vor fi montaţi în fiecare stâlp şi vor oferi o abundenţă de date, de la iluminat public şi până la managementul traficului sau parcărilor. Concret, printre multe alte date, senzorii vor oferi posibilitatea şoferilor timişoreni să afle ce locuri de parcare sunt disponibile în zonă, celor care se ocupă cu managementul traficului să schimbe timpii de semaforizare.
„Vom încerca să adăugăm şi elemente de mobilitate electrică în cadrul proiectului, dar şi obţinerea multor date prin amplasarea de senzori atât în zona districtului, cât şi în alte zone din oraş. Şi o integrare a infrastructurii, în special în zona districtului pe care îl vizăm. Vorbim aici de infrastructură de date, de iluminat inteligent, ceea ce presupune controlarea software a tuturor becurilor din cadrul iluminatului public, senzori de mişcare, senzori de comunicaţii wireless între sistemele de iluminat, senzoristică de poluare în cadrul aceloraşi stâlpi. Toate datele pe care le vom obţine atât din comportamentul cetăţenilor cu privire la consumul de energie, cât şi de la senzoristica de pe stâlpi şi participarea directă a cetăţenilor în domenii ca managementul traficului, managementul parcărilor, toate vor fi transpuse într-o platformă digitală care foloseşte date deschise şi care se va transforma în aplicaţii accesibile cetăţenilor. Asta înseamnă date de trafic, date de transport în comun, date de smart parking, toate într-o singură aplicaţie disponibilă cetăţenilor, pe toate echipamentele, fie web, fie mobile. Însă vorbim de un program pilot care va avea o eficienţă directă într-o zonă specifică a Timişoarei, dar, bineînţeles, şi o eficienţă indirectă pentru ceilalţi locuitori”, a mai declarat Dan Diaconu.
El nu a dorit să spună care este zona din Timişoara vizată de autorităţi, deoarece prima dată municipalitatea trebuie să obţină acordul locuitorilor pentru a intra în acest program, însă a dat câteva indicii.
„Nu e în zona centrală. Este o zonă periferică, pentru că trebuie să demonstrăm o reducere a consumului de energie semnificativă. Aşa că ne vom orienta către blocuri comuniste construite şi unde reducerea energiei consumate acum va fi semnificativă. Este o zonă aflată în apropierea canalului Bega, pentru că va cuprinde şi canalul Bega”, a explicat Diaconu, el adăugând că la Uzina de Apă se va instala şi o nouă turbină ce va genera energie electrică.
Valoarea totală a proiectului, pentru toate cele trei oraşe din consorţiu este estimată la 25 de milioane de euro, din care Timişoarei îi va reveni o parte de maximum 8 milioane de euro.
„Dacă se câştigă acest proiect, pentru că este o competiţie acerbă, Timişoara va beneficia de 6-7, maxim 8 milioane de euro, în funcţie de numărul de metri pătraţi eficientizaţi energetic. Spuneam că e o concurenţă acerbă pentru că sunt marile capitale ale lumii, cele care au participat la primul concurs de proiecte, care s-a desfăşurat anul trecut. Unul dintre consorţiile care au câştigat cuprinde Barcelona şi Stockholm, de exemplu. Dar noi cred că putem veni cu altă abordare pe care am gândit-o împreună cu cei de la Karlsruhe şi Miskolc şi cu universităţile tehnice din Budapesta, Timişoara şi Karlsruhe. O abordare a oraşelor medii care au şi probleme diferite şi o altă formă de aplicare a conceptului de Smart City. Şi cred că suntem dintre puţinele oraşe medii care participă la un astfel de concurs de proiecte”, a concluzionat Diaconu.
Prezentarea conceptului de Smart City in Barcelona
Video: Youtube
Citiți principiile noastre de moderare aici!