Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara a investit peste un milion de euro în aparatură de cel mai înalt nivel. Una dintre unităţile de cercetare cel mai bine puse la punct este cel de diagnostic molecular. Acesta oferă posibilitatea descoperirii genelor care pot conduce la apariţia cancerului mamar, de exemplu.
„Este un demers în folosul bolnavilor de cancer. În 30 martie a fost emisă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care a stabilit coordonatele programelor naţionale de sănătate, de depistare a cancerului de col uterin, colorectal şi de sân. Toate acestea vor fi implementate ca programe pilot”, a declarat Andrei Moţoc, purtător de cuvânt al UMFT.
Primele cercetări în domeniul genotipului au fost făcute la universitatea timişoreană în anul 1999, un domeniu destul de puţin cunoscut în acei ani. În 2000 se realiza primul test de genotip, aceasta cu şeful FBI din SUA. De atunci toate testele de identitate din ţară au fost efectuate efectuate aici, până în 2007, iar la Timişoara se realizau şi testele criminaliste. Aparatura e importantă în domeniul cercetării, dar mai importanţi sunt oamenii, spun medicii. Din păcate, au fost și situații în care personalul medical instruit la Timișoara a ales să plece în străinătate, fiind înregistrate șase astfel de cazuri.
Exact capitalul uman a fost cel care a contat enorm la dezvoltarea cercetării de la Universitatea de Medicină Timişoara.
În centrul cercetării realizate aici se află, alături de alţi specialişti de primă mână, Ovidiu Sârbu, cercetător cu o carieră la cel mai înalt nivel în străinătate, dar care, surprinzător, a ales să se întoarcă în România. El a lucrat timp de patru ani în cercetare în California, ulterior, lucrând alţi patru ani în Germania, la Ulm. Doi ani de zile a beneficiat de finanţări de la nivel guvernamental, ulterior legislaţia fiind modificată în sens negativ. A rămas în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara şi acum realizează cercetare avansată în domeniul cancerului. Prin intermediul unui laborator performant ajută la depistarea anomaliilor genetice care conduc la apariţia cancerului mamar, cercetări extrem de utile pentru prevenirea extinderii acestuia.
„În 2012 am decis să mă întorc în ţară. Lista proiectelor oferite beneficiare de finanţare era una foarte bună. În Germania exista o listă comparabilă. Am revenit, în primul an totul a mers excelent, a existat finanţare, ca ulterior în 2013 să se schimbe legea finanţării”, ne-a declarat Ovidiu Sârbu.
În acest moment el lucrază în laboratoarele UMFT la o tehnică nouă, este vorba de secvenţarea ADN: „Ne uităm pe secvenţe de ADN, în total am reuşit să cercetăm 12 cazuri genotipate de posibilitate de apariţie a cancerului mamar. Noi cercetăm, dăm un rezultat, acolo am găsit o mutaţie şi oferim rezultatele oncologului. Această mutaţie este asociată apariţiei cancerului la sân. De acolo intervin oncologii, geneticianul care trebuie să explice pacientului, ce înseamnă această mutaţie descoperită”, ne-a mai declarat Ovidiu Sârbu.
Medicina nu e matematică, nu se poate da un rezultat complet sigur, mai spune cercetătorul.
„Nu se poate statistic spune că e 100% sigur. Odată descoperită această mutaţie, pacienta va intra într-un screening accentuat. Se recomandă includerea pacientei într-un program de control mamar la doi ani, după 50 de ani asemenea analize sunt obligatorii. Riscul creşte…”, a mai spus Sârbu.
Dacă o pacientă are cancer mamar, atunci există un risc de 70% ca şi fiica acesteia să fie afectată de această boală şi trebuie intervenit, mai spun medicii. Actrița Angelina Jolie este cel mai cunoscut exemplu în acest sens, mama sa a avut cancer mamar, are o astfel de mutaţie, iar actriţa a ales de bunăvoie să facă mastectomie. Studiile arată că operaţia de mastectomie scade enorm riscul de cancer.
Laboratorul timişorean studiază la un nivel mai jos de genom, se compară proteinele componente cu cele normale şi se pot stabili eventualele mutaţii. Înainte de a stabili dacă un pacient este sau nu pretabil pentru un asemenea control amănunțit, medicii oncologi realizează anumite verificări în urma cărora se stabileşte riscul pe care pacientul îl are şi ulterior poate recomanda un asemenea test genetic.
Cât costă o asemenea operaţiune? Ei, bine cei de la UMF nu au reuşit să ne ofere un preţ sau o plajă de preţuri, dar, în mod sigur, nu sunt deloc ieftine.
„În Germania astfel de teste sunt acoperite de asigurări”, ne spunea cercetătorul timişorean.
În România… din păcate astfel de analize nu sunt sub nicio formă acoperite de Casa de Sănătate. Cert este că laboratorul timişorean este acreditat şi în Germania, poate efectua asemenea analize pentru pacienţii din această ţară, ceea ce ar putea asigura premisele unei finanţări a funcţionării laboratorului.
Pentru popularizarea existenţei laboratorului, cei de la Universitatea de Medicină vor realiza o serie de caravane la care specialiştii centrului, împreună cu medicii rezidenţi, vor lua la pas mai multe judeţe unde vor prezenta capacităţile avansate de testare oferite.
Citiți principiile noastre de moderare aici!