Diploma de excelenţă a mai fost acordată celor de la Grupul D Arc, Fundaţiei Rubin şi lui Emil Cristescu. „Mediul privat este dispus să realizeze asemenea investiţii care să ajute la regenerarea unei zone urbane. Mai mult, este dispus să şi ţină cont de opiniile municipalităţii referitoare la ceea ce se poate construi şi ceea ce nu se poate ridica într-o anumită zonă. Problema apare în momentul în care fiecare dintre cele două părţi are o anumită viziune, una favorabilă dorinţei sale. Problema nu este că fiecare îşi urmăreşte interesul, problema este că între autorităţi şi investitor se ajunge foarte dificil la un consens. Fiecare dintre cei doi actori are o opinie diametral opusă şi în acel moment apare conflictul”, a declarat Ovidiu Şandor, iniţiatorul şi dezvoltatorul proiectului City Business Center.
Arhitectul Radu Radoslav, reprezentantul organizaţiei profesionale care a decernat diploma, s-a referit la contrastul care a apărut în Piaţa 700 între noile clădiri ridicate şi zona pieţei. „Înainte aici era o zonă gri, fără substanţă. Noi nu am reuşit să ne dăm seama cât de urâtă este această piaţă până în momentul în care noul ansamblu a fost ridicat. Este clar că această zonă va trebui transformată”, a declarat Radoslav.
Ovidiu Şandor a mai vorbit, la rândul său, despre influenţa pe care City Business Center a avut-o asupra Municipalităţii. La efectele benefice a trecut ridicarea, sau mai bine spus lucrările în curs, la parcarea din faţa clădirii Direcţiei de Finanţe, realizarea străzii Berwanger, una care exista doar pe hârtie în anumite proiecte, dar şi iniţiativa de a modifica total aspectul Pieţei 700.
Timişoara are nevoie de o strategie de viitor
Decernarea diplomei a generat şi o interesantă dezbatere referitoare la proiectele Timişoare în viitor. Cei prezenţi la discuţii, mai ales arhitecţii au ajuns la concluzia că oraşul nu are o strategie clară de viitor, un mod bine definit de dezvoltare urbană. „Noi nu reuşim să punem împreună iniţiativele grupurilor din diferite categorii, chiar dacă toate au ca scop dezvoltarea Timişoarei. Noi exact asta ne propunem, să coagulăm toate iniţiativele”, a mai declarat Radu Radoslav.
Concluzia unanimă trasă este că deocamdată Timişoara nu beneficiază de un plan de dezvoltare pe termen lung, de 20 sau 30 de ani, chiar dacă poate în teorie acestea există. Majoritatea celor prezenţi au concluzionat că mult discutata candidatură a Timişoarei la titlul de capitală culturală europeană ar putea fi chiar punctul care să coaguleze aceste energii. Chiar dacă acest titlu nu va fi obţinut, colaborarea celor care vor pune umărul la iniţiatvă este deja un lucru pozitiv, cu efecte benefice pentru comunitate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!