Florin Petolea este director general interimar al STPT începând din luna ianuarie, după ce fostul șef Constatin Cocheci și-a dat demisia. De atunci, STPT a organizat împreună cu Poliția Locală Timișoara o acțiune mai amplă de control a titlurilor de călătorie în mijloacele de transport în comun, a anunțat că renunță la serviciul de trotinete TroTM și s-a angajat, împreună cu primăria, să continue achiziția de noi mijloace de transport în comun.

În interviul acordat pentru Tion, acestea ne-a vorbit și despre măsurile amintite, despre altele care nu s-au văzut, dar și despre viitorul transportului public. Printre altele, despre înlocuirea actualelor vaporașe de pe Bega, despre eventuala amenajare de benzi dedicate transportului în comun, dar și despre măsuri care vor putea fi luate într-un viitor mai apropiat.

Ne puteți spune de ce ați acceptat postul de director interimar?

Ca să o spun foarte sincer, este o provocare personală pentru mine. Și o vad și ca un mod prin care pot să „dau” simbolic ceva înapoi orașului în care m-am format și am trăit în ultimii 35 de ani. Toată existența mea profesională și personală, de când am început facultatea, este legată de Timișoara. E normal să îți dorești să poți face ceva pentru oraș.

Și mi se pare, cum spuneam, că e și o provocare profesională să dovedești că, dacă ai performat în privat, poți să performezi și în sectorul public.

Poate fi și un exemplu, pentru că eu nu cred că mai putem continua ca țară cu numiri în funcții publice bazate exclusiv pe carnetul de partid și cu zero experiență profesională în domeniu. Eu chiar cred că dacă vrem să evoluăm ca societate, trebuie să începem să numim în funcții publice oameni profesioniști, care știu să facă jobul respectiv independent de faptul că sunt sau nu membri de partid. Mie mi se pare lăudabil, pentru administrația locală din Timișoara că încearcă lucrul acesta. Nu doar în STPT.

Cu succes, cu mai puțin succes, asta o să vedem. Dar e un început.

Deci nu sunteți membru de partid?

Nu, nu sunt și nici nu îmi doresc să fiu. Nici nu mi s-a propus lucrul ăsta la angajare. Toate discuțiile pe care le-am avut au fost «Am văzut ce ai făcut. Te angajezi la provocarea asta – da sau nu?». Nu s-a pus niciodată problema că înainte trebuie să fiu membru de partid. Dacă se punea problema așa, nici nu aș fi acceptat. Mi se pare că ar face lucrurile mult mai grele.

Faptul că nu ești legat de un anumit partid îți dă independență, față de toată lumea, să faci exact lucrurile care crezi tu că trebuie făcute pentru bunul mers al societății pentru care lucrezi. Și, vă spun foarte deschis, așa s-a și întâmplat până acum. Nu am avut influența factorului politic în nicio decizie luată.

Reversul medaliei este, însă, că trebuie să faci ce ai promis. Dacă asta nu se întâmplă, nu ai nicio scuză.

Cum ați găsit societatea?

STPT este o societate „grea”, o societate cu datorii istorice, cu o istorie foarte complicată… Nu vreau însă să încep și eu cu „greaua moștenire”. Au fost perioade grele de-a lungul timpului. Și am tot respectul pentru echipa pe care o avem la STPT că a reușit să treacă prin ele.

Este, cum spuneam, o societate grea, cu datorii istorice, cu o schemă de personal care nu e neapărat supradimensionată, ca număr absolut, doar că ponderea între personalul productiv și cel neproductiv nu e neapărat cea corectă.

Dorim, în continuare, să angajăm personal de bord – șoferi, vatmani, mecanici –, cu toate că găsim încă foarte greu aceste meserii pe piață. Mâine, dacă vine un șofer sau mecanic la poartă, cu ghilimelele de rigoare, îl angajăm. În niciun caz însă nu o să mai angajăm personal TESA. Nu o să mai practicăm, de asemenea, metoda de a reangaja angajații imediat ce au ieșit la pensie, cum se practica în trecut. Cu o singură excepție – personalul de bord, categorie la care suntem încă sub numărul optim.

Din punctul de vedere al costurilor de exploatare, dacă iau și compar financiar costurile noastre de exploatare pe diverse categorii – combustibil, reparații, personal – nu stăm rău față de alte societăți de transport din alte orașe mari, orașe care au număr de vehicule comparativ cu al nostru și care au toate cele trei tipuri de mijloace de transport – tramvai, troleibuz si autobuz. Suntem chiar sub media pe țară la costuri.

Problema noastră este că nu avem venituri proprii suficient de mari. Asta înseamnă că primăria trebuie să subvenționeze un procent foarte mare din costurile noastre. Cu mult mai mult decât în alte orașe din România. Așa că, în următoarea perioadă, prioritatea noastră va fi să mărim veniturile proprii. Le putem mări vânzând mai multe bilete, vânzând mai multe abonamente, vânzând mai multe servicii conexe – activități de ITP, publicitate în stații, etc. E imperativ să ne organizăm în așa fel încât să creștem cifrele de vânzări proprii. Ele sunt motorul oricărei societăți comerciale.

Cum a evoluat numărul de abonamente și de bilete vândute în ultimii ani?

În ultimii ani, numărul de bilete și abonamente vândute e pe un trend descrescător. Sincer, nici nu mă mir că au scăzut, pentru că transportul nostru public nu este încă, din punct de vedere al calității, tentant pentru cetățean. Iar sistemul nostru de vânzare de bilete și validare este în acest moment foarte neprietenos pentru călător. Nici nu am făcut eforturi prea mari până acum să avem o curățenie mai bună, o frecvență mai bună sau să avem o aplicație a noastră de vândut bilete cu care să poți valida titlul de călătorie în orice mijloc de transport.

Sau să ai o activitate de control care să motiveze cetățeanul să ia bilet. Noi încă avem un procent foarte mare de călători care călătoresc fără un titlu valid de transport. De aici și activitatea de control susținut pe care o facem împreună cu poliția locală, în lunile astea. Dorim ca, oricât de „rău” ar suna, oamenii să se obișnuiască cu faptul că trebuie să plătești pentru transport. Transportul local este subvenționat, nu este gratuit. Asta înseamnă fie că validezi abonamentul, fie că îți cumperi un bilet.

Dacă ești pensionar sau elev și ai gratuitate, ne-am dori să validezi abonamentul pentru că vrem să știm câți oameni călătoresc în mijloacele noastre de transport. Într-un final, lucrul ăsta ne ajută ca, și peste un an, primăria să poată să dea gratuități pentru pensionari, elevi sau pentru alte categorii de persoane. Este esențial lucrul ăsta pentru că, dacă nu avem statisticile cu privire la numărul de persoane care folosesc transportul în comun, putem să tragem concluzia că subvenția nu e necesară.

Alte măsuri pe termen scurt, în afară de controalele poliției locale, pe care le aveți în vedere?

Eu nu cred că doar activitatea de control va duce la creșterea veniturilor. Vrem o mai bună curățenie în mijloacele de transport. Vrem să facem mult mai exactă predicția de sosire a mijlocului de transport în stație. Dorim să renunțăm la transportul cu tramvaiele vechi și să le înlocuim cu tramvaie moderne.

Am început să investim în partea de IT, domeniu care a fost foarte mult neglijat în ultima perioadă. Dorim să schimbăm complet sistemul actual de ticketing cu un sistem de ticketing modern, cu cont utilizator, cu aplicație mobilă, licitație la care lucrăm acum împreună cu primăria. Dorim să reușim să finalizam licitația pentru acest sistem în acest an și să implementăm noul sistem anul viitor.

Între timp, încercăm să remediem și să îmbunătățim cât putem de mult sistemul pe care îl avem în acest moment. A fost instalat în 2009 și întreținerea lui nu a fost considerată, până acum, o prioritate. Pentru mine este o prioritate. Digitalizarea este o prioritate. O aplicație mobilă prietenoasă, în care îți poți cumpăra bilete și în care poți vedea când sosește următorul tramvai, este o prioritate. La fel de importantă ca curățenia, la fel de importantă ca mijloacele de transport noi.

Și pe termen lung, cum se poate dezvolta transportul public din Timișoara?

Eu cred foarte tare în transportul public verde. Avem un plan de investiții ambițios anul ăsta în acest sens. Împreună cu primăria, suntem în curs de implementare a platformei pentru încărcarea autobuzelor electrice, platformă pe care sperăm să o finalizăm până în toamnă. Avem prevăzută o investiție pentru o nouă hală de întreținere a tramvaielor Bozankaya. Primăria a prevăzut, de asemenea, în buget o nouă stație de alimentare pentru linia tramvaiului 7. Această stație ne va permite să introducem pe linia 7 tramvaie moderne.

Tot împreună cu primăria și SMTT, am depus câteva proiecte cu finanțare pe fonduri europene. Un proiect pentru cumpărarea de mijloace de transport noi. Un altul pentru modernizarea liniei de tramvai pe Strada Gării. Sunt foarte multe proiecte, e o perioada foarte dinamică în viața STPT.

Cred, de asemenea, că benzile unice pentru mijloacele de transport trebuie să fie o prioritate pentru noi. Atâta timp cât tramvaiul și autobuzul stau în trafic împreună cu alte zeci de mașini, sunt la fel de predispuse să întârzie sau să rămână blocate ca toți ceilalți participanți la trafic. Nu vom putea convinge călătorii să folosească tramvaiele sau autobuzele astfel.

Dacă am avea însă o axă nord-sud, cu bandă „verde” pentru mijloacele de transport în comun – care știu că într-o primă fază ar fi primită cu reticență de către timișoreni – transportul public s-ar schimba fundamental. O bandă care să plece, de exemplu, din Dumbrăvița și să ajungă până la Spitalul Județean. Să poți să-ți trimiți copiii la școală cu autobuzul, să nu mai trebuiască să pleci dimineața cu mașina aglomerând toată Calea Lipovei. Eu cred că, odată implementată această bandă unică, lumea va realiza valoarea acestei abordări.

Știu ca și pentru primărie e prioritară această bandă unică. Au și declarat public acest lucru. Și, dacă a putut fi implementată în București, poate fi implementată și în Timișoara.

De altfel, de când sunt la conducerea STPT, am avut în fiecare lună o ședință de strategie de transport public cu cei din primărie. Ședință în care discutăm toate subiectele acestea și altele, împreună cu conducerea primăriei, la cel mai înalt nivel. Și încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru transportul public din Timișoara.

În afară de mijloacele de transport clasice, STPT are și mijloace alternative. Înțeleg că la trotinete ați renunțat, dar mai aveți bicicletele și transportul pe Bega. Domnul viceprimar spunea că vaporașele ar putea fi înlocuite. Ce se va mai întâmpla cu acestea?

Este un proiect la care țin foarte mult și i-am promis domnului viceprimar că mă voi ocupa personal de identificarea unor soluții. Eu fiind și pasionat de navigație, cred că putem face transport turistic pe Bega, transport turistic cu un vaporetto în care să poți să ieși pe punte și să stai în aer liber în timpul verii. Înțeleg că ideea cu aceste vaporașe a fost că sunt un substitut al transportului public. S-a dovedit însă că lumea le folosește mai mult sâmbăta și duminica.

Pentru mine, vaporetto este transport turistic. Mi-aș dori ca anul viitor să putem achiziționa unul sau două vapoare cu adevărat turistice, cu care să poți să faci o călătorie de la un capăt la altul al Timișoarei, în aer liber. Sunt convins că vor avea succes.

Până atunci, însă, vom continua să folosim vaporașele existente.

Mai există și în Timișoara câteva exemple de transport turistic pe Bega. Private, ce-i drept.

Așa este, însă aș prefera să facem noi acest lucru și cred că îl putem face bine, cu mijloace de transport moderne și plăcute publicului. Eu nu aș merge vara la 40°C într-un vaporaș în care sunt înconjurat de geamuri de termopan. De asta îmi doresc achiziționarea unor vaporașe noi pentru Timișoara.

Revenind la transportul clasic, aveți în vedere modificări ale liniilor existente?

Lucrul acesta se face săptămânal, doar că nu facem noi managementul acestui lucru. Noi suntem doar unul dintre participanți la aceste discuții. Atribuțiile în acest domeniu le are Societatea Metropolitană de Transport Timișoara (SMTT), căreia noi îi transmitem inclusiv cerințele care ajung la noi de modificare de linii, de modificare de grafice. Împreună cu primăria, SMTT, serviciul de circulație, analizăm fiecare dintre aceste propuneri și încercăm să îmbunătățim în permanență transportul public.

Problema este, în continuare, faptul că noi împărțim exact aceleași străzi cu toate mașinile care circulă dimineața în Timișoara. Inclusiv tramvaiul împarte, în anumite zone, banda de circulație cu mașinile. Din această cauză, e foarte dificil să faci o predicție corectă de ajungere în stație a mijlocului de transport în comun. De aici și frustrarea oamenilor și de aici și neîncrederea în transportul public. Lucrul ăsta trebuie să-l schimbăm!

Că tot spuneați de SMTT, transportul metropolitan cum credeți că se va dezvolta? Mai sunt comune care încearcă să intre în SMTT?

Eu nu am cunoștința de UAT-uri care încearcă să intre în SMTT. Posibil să existe. Știu doar că cele care sunt acum în SMTT au diverse cerințe pe care încercăm să le respectăm. Ei sunt clienții noștri și încercăm să îi ajutăm cât de mult putem. Cu cât mai multe, cu atât mai bine, aș putea spune, dar e alegerea fiecăreia dintre primării.

Mi-aș dori, însă, să avem în viitor un sistem în care să putem încuraja transportul metropolitan făcând, de exemplu, tarife diferențiate pentru transport metropolitan și urban. Asta e, însă, un plan pe un termen mai lung.

După cum vă spuneam, e o perioadă foarte dinamică pentru noi. Îmi doresc ca peste un an lumea să vadă, într-adevăr, o îmbunătățire în privința transportului în comun. Și sunt convins că putem face acest lucru cu echipa pe care o avem acum în primărie, SMTT și STPT.