Cu lucrările de reabilitare aproape de finalizare în Piaţa Libertăţii, primarul Nicolae Robu s-a gândit să iniţieze un sondaj în mediul virtual pe această temă.
„Un grup de cârcotași – redus, dar foarte vocal şi același care se manifestă în orice împrejurare cu ostilitate la tot ce fac eu -, duce o campanie deşănţată împotriva Pieţei Libertăţii în noua ei înfăţişare. Ce simulează ei că deplâng este cvasiabsenţa copacilor din această piaţă. Nu exclud că, alături de ei, sunt nemulţumiţi şi un număr de cetăţeni de bună-credinţă, care, fie sunt insuficient informaţi asupra istoriei acestei pieţe şi, deopotrivă, asupra a ce se întâmplă acum cu ea, fie, pur şi simplu, au o altă viziune asupra lucrurilor, iar eu nu pot decât să-i respect”, explică, pe Facebook, edilul-şef al Timişoarei.
Robu face un scurt istoric al Pieţei Libertăţii, după care explică şi cum stau lucrurile cu actual proiect de reabilitare a centrului istoric aflat în implementare pe bani europeni.
„Proiectul aflat în curs de implementare, de pavare a Pieţei Libertăţii în cercuri concentrice alternativ din cărămidă roşiatică şi piatră cioplită gri, aparține unui colectiv de arhitecţi condus de reputatul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, nicidecum mie, cum consideră, în ignoranţa/ reaua-credinţă a lor, acei cârcotași de meserie”, aminteşte primarul.
Edilul afirmă că a avut totuşi unele contribuţii la proiect, şi anume că a cerut ca pe străzile de mare flux pietonal – Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Eugeniu de Savoya şi Florimund Mercy -, partea centrală să nu fie pavată cu piatră cubică cioplită, cum s-a prevăzut iniţial, ci cu plăci de granit mari, pentru a se asigura comoditatea la mers, că a cerut ca piatra cubică să aibă, peste tot, fața de sus cu un grad de asperitate redus și formă regulată, dar şi că… şi-a impus punctul de vedere în privinţa Pieţei Libertăţii. Edilul spune că a făcut asta ţinând cont de istoria locului, din dorinţa de a transforma piaţa într-o piaţă de evenimente.
„Ne-ar ierta, oare, urmaşii noştri – şi noi înşine, ne-am ierta?! – dacă, în loc să facem să avem în chiar centrul oraşului o piaţă precum peste 95% din pieţele celebre ale Europei, plină de viaţă UMANĂ, prin excelenţă cultural-artistică, cu reprezentaţii muzicale ale unor cvartete de coarde, grupuri de suflători, chitarişti (…), scenete de teatru, pantomimă, pictură, caricatură, schimb de gardă militară, etc., etc., noi am crea o piaţă fără vlagă, de stat pe bancă la citit ziarul, la umbră???! Nu sunt pentru aşa ceva, oare, parcurile, atât de numeroase, din fericire, în Timişoara noastră – unul din ele, Parcul Civic, la mai puţin de 100 m distanţă-?! Haideţi, stimaţi timişoreni, să fim raţionali, să renunţăm la clişee şi să redăm oraşului nostru drag ceea ce cândva i s-a luat samavolnic: să-i redăm Piaţa Libertăţii ca piaţă de evenimente!”, îi îndeamnă Robu pe timişoreni, cu promisiunea că, în rest… va umple oraşul de copaci şi precizarea că un număr de copaci vor mai fi plantaţi, dar nu foarte mulţi şi nu în zona centrală. Acum sunt patru arbori în piaţă…
Aşadar, timişorenii sunt întrebaţi cum ar prefera să fie Piaţa Libertăţii, variantele de răspuns propuse fiind:
a) – Aşa cum a fost gândită iniţial, cum sunt majoritatea pieţelor celebre din Europa şi cum e în curs de a fi amenajată ea acum, adică: piaţă minerală, cvasi fără vegetaţie (doar cu câţiva copaci), puternic animată, prin găzduirea cvasipermanentă de evenimente muzicale, teatrale, de arte plastice, etc;
b) – Aşa cum a ajuns ea la un moment dat, începând din perioada austro-ungară şi ţinând până recent, inclusiv pe parcursul comunismului, adică: cu mulţi copaci, cu o mulţime de bănci pentru stat la umbra respectivilor copaci, lipsită de evenimente;
c) – Nu ştiu cum e mai bine;
d) – Nu vreau să mă pronunţ.
Totodată, cetăţenii oraşului sunt întrebaţi dacă le place pavajul în cercuri concentrice, din cărămidă roşie şi piatră gri, ba chiar dacă n-ar fi preferat alte combinaţii de culori ori să fi fost lăsată Piaţa Libertăţii aşa cum a fost.
Ultima întrebare a sondajului iniţiat de primarul Nicolae Robu pe Facebook se referă la modul de pavare impus în centrul istoric, cu plăcile mari de piatră pe mijloc. Edilul îi întreabă pe timişoreni dacă a făcut bine atunci când a cerut asta sau dacă a greşit atunci când a intervenit peste specialişti.
Sondajul poate fi efectuat aici.
Alte articole pe aceeași temă:
Fara vegetatie, dar cu viata – Robu prezinta pietele celebre ale Europei fara… copaci
Citiți principiile noastre de moderare aici!