Consiliul Local a aprobat, vineri, un Regulament privind identitatea cromatică a clădirilor din Timişoara. Vorbim despre un regulament detaliat, prin care s-au stabilit şi o paletă de culori pentru clădirile istorice şi una pentru cele moderne.
„În ultimii ani, oraşele româneşti au experimentat diverse scheme de colorare, alese în general de proprietari sau de arhitecți, fără a exista o abordare unitară, fie că vorbim de cazul reabilitărilor termice ale blocurilor sau de intervenţiile greşite la clădirile istorice. Rolul acestui regulament este de a elimina neconcordanţele cromatice (…) Regulamentul cuprinde, în afară de setul de reguli destinat atât clădirilor istorice, cât şi pentru cele situate în alte cartiere decât cele istorice, şi modul în care se reglementează relaţia dintre culoarea faţadei şi celelalte elemente constructive (acoperiş, tâmplărie, elemente de finisaje etc.), modul de avizare al lucrărilor şi sancţiuni în cazul încălcării prevederilor prezentului regulament”, au explicat reprezentanţii municipalităţii.
Sursa de inspiraţie a fost capitala Austriei, spune primarul Nicolae Robu.
„Am văzut cu toţii că în oraş au apărut nu numai construcţii urâte, ci şi culori nepotrivite. Am considerat că e cazul să punem piciorul în prag şi să încetăm cu această debandadă (…) Paletarul de culori permis este unul destul de restrâns, dar oricum cu ceva mai larg decât paletarul de la Viena. Vreau să vă spun că ne-am inspirat din ceea ce există în termeni de reglementare în Viena. Am convenit să generăm şi nişte broşuri în care să dăm modele de bune practică”, le-a explicat Robu consilierilor.
În cazul clădirilor din zonele istorice, de exemplu, culorile se aleg în funcţie de configuraţia faţadei, respectând elementele decorative specifice. Sunt permise culorile în care clădirile din Timişoara aveau tratate iniţial faţadele – ocru, crem, verde deschis, nuanţe de gri, potrivit autorităţilor locale.
În cazul clădirilor din celelalte cartiere ale urbei este interzisă zugrăvirea faţadelor folosind culori „saturate, stridente, închise”. La imobilele cu mai multe de patru nivele se acceptă doar culorile deschise, pastelate.
„Codul de culoare folosit este NCS (Natural Colour System, standard internaţional folosit în producerea vopselurilor”, au anunţat reprezentanţii primăriei.
Regulamentul interzice colorarea parţială a faţadelor, pentru că în oraş pot fi observate şi astfel de clădiri, care au doar partea de la parter zugrăvită într-o anumită culoare de exemplu. Interdicţia este valabilă indiferent de zona în care este amplasat imobilul. Proprietarii sunt obligaţi să uniformizeze aspectul cromatic al clădirilor în decurs de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului.
Viceprimarul Traian Stoia a apreciat iniţiativa ca fiind una lăudabilă, dar a atras atenţia că nicio lege nu poate fi aplicată retroactiv. Drept urmare, consilierul Radu Ţoancă a propus excepţii.
„Excepţie fac proprietarii de clădiri care au executat lucrări pe bază de autorizaţie de construire şi în condiţiile în care au realizat lucrările respectând această autorizaţie”, a propus Ţoancă, amendamentul său fiind aprobat.
Va exista o Comisie de Estetică Urbană, care va aviza din puncte de vedere estetic proiectele de reabilitare a clădirilor clasate ca monumente, ansamblu sau sit conform Legii 422 din 2001, precum şi „proiectele cromatice deosebite, care trec de regulile impuse” de noul regulament, dar au „o valoare estetică şi urbanistică deosebită”, precizează oficialii primăriei.
Dacă iniţial s-au propus amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor regulamentului, consilierul Bogdan Herzog a propus ca sancţiunile să fie de zece ori mai mari. Într-un final s-a stabilit să rămână la nivelul maxim permis de legislaţia în vigoare.
Consilierul Adrian Orza a atras atenţia, în plen, că nu doar cromatica este importantă, pentru că „Piaţa Victoriei e kitsch raportat la vitrinele magazinelor din zonă” şi a reclamat faptul că regulamentul nu a fost dezbătut public înainte de a fi aprobat.
Robu i-a dat dreptate, anunţând că i-a dat temă arhitectului-şef să pregătească un regulament şi pentru vitrinele magazinelor, a unităţilor comerciale.
Consilierul Simion Moşiu a propus să se ţină cont de stilul iniţial al zonei în materie de culori.
„Tendinţa e să ducem oraşul Timişoara la ceea ce este Viena, că ne place să spunem Mica Vienă, dar ne-am abătut foarte mult de la valorile ei. Dacă noi avem acum foarte multe lucruri prost făcute şi venim să spunem că trebui respectat ce s-a făcut iniţial nu mai reparăm acele lucruri. Tendinţa este cea impusă de autoritate”, a concluzionat primarul.
Regulamentul privind identitatea cromatică a clădirilor din Timişoara va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015.
Găsiţi anexat noul regulament şi paletele de culori stabilite.
Citiți principiile noastre de moderare aici!