– Consilier judeţean, preşedinte al asociaţiei judeţene de lupte, dar înainte de toate cel mai de succes manager din sportul timişean?
– Se poate spune şi aşa. Vreau să aduc cât mai multe titluri de campion aici la Timişoara, aici unde îmi desfăşor activitatea. Vreau să fac din Timişoara un model în lupte! Am obligaţii morale faţă de Timişoara, un oraş pe care tot timpul l-am iubit deşi eu sunt din Lugoj. A fost un titlu special, am avut o oarecare remuşcare că mi-am învins fosta echipă din oraşul în care locuiesc. Însă până la urmă asta nu are nicio legătură, eu îmi fac treaba cât pot de bine la Clubul Sportiv Municipal Timişoara, aşa cum mi-am făcut-o în trecut şi pentru Clubul Sportiv Municipal Lugoj, echipă pe care eu am construit-o şi am dus-o la cel mai înalt nivel, adică la patru titluri de campioană consecutiv şi două medalii de bronz la Cupa Campionilor Europeni. Nu sunt însă singurul manager care a luat-o de la zero în altă parte.
– Nu este la îndemâna oricui să obţină două titluri de campioană şi unul de vicecampioană în doi ani la Timişoara.
– Da, iar anul ăsta sper să fim echipa judeţului! Este greu să ajungi aici. Este muncă de un an de zile. Practic 11 luni pe an eşti în priză tot timpul. Trebuie să construieşti, să convingi sportivii să vină la Timişoara, să urmăreşti sportivii cum îşi desfăşoară activitatea, să le asiguri tot ce au nevoie pentru performanţă. Ca să vă faceţi o idee, sâmbătă s-a încheiat campionatul iar de luni noi am început să pregătim sezonul viiitor care va demara în luna februarie. Anul ăsta eram aproape sigur că vom învinge la fete, ceva emoţii am avut doar la băieţi unde concurenţa era mai acerbă. Bugetul nostru a fost de 300.000 de lei, sumă asigurată în proporţie de 70% de Consiliul Judeţean Timiş, 10% de Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret şi restul de Consiliul Local Timişoara. Din păcate încă nu am găsit niciun sponsor privat care să ne ajute dar poate că acum, în calitate de campioni, vom găsi altă deschidere la societăţile comerciale. Sper ca împreună cu directorul clubului, Lucian Reclaru, să aducem cât mai mulţi bani.
Conduce şi cea mai bună Asociaţie Judeţeană de Lupte
– În acelaşi timp sunteţi şi preşedintele Asociaţiei Judeţene de Lupte, la ora asta probabil cea mai bună din ţară?
– Atunci când sunt la Asociaţia Judeţeană de Lupte trebuie să fiu obiectiv, să uit că activez la CSM Timişoara şi să apreciez toate rezultatele din judeţ. Astfel încât mă bucur de aurul Timişoarei în aceeaşi măsură ca şi argintul Lugojului, la fel cum anul trecut rolurile erau inversate. Până acum de fiecare dată Timişul a fost printre cele mai premiate la nivel naţional. Iar acest lucru este cu atât mai important cu cât ultimele 5 titluri consecutive câştigate de Lugoj şi Timişoara au fost obţinute şi împotriva sistemului pentru că federaţia trage cu Steaua. Toată conducerea federală este formată din foşti sportivi ai Stelei iar în ultimii ani nu au mai ştiut ce să facă ca să ne blocheze. Au schimbat sistemul de desfăşurare al campionatului de multe ori chiar în timpul sezonului, dar nu au reuşit să ne îngenuncheze. Tot timpul s-a dorit o formulă de campionat care să îi avantajeze pe cei de la Steaua. Au derutat aproape toate cluburile cu modificările lor, modificări care atenţie au fost luate de Biroul Federal şi nu de Adunarea Generală aşa cum scrie în statut. Din păcate se amestecă politica în sport şi se fac jocuri de interese. Dacă vor continua aşa vom păţi ca şi boxul, adică vom fi suspendaţi pe linie de forurile internaţionale.
Campioni până în 2016 şi doi sportivi pentru JO!
– La anul presiunea va fi mai mare pe CSM Timişoara, e un incovenient?
– Deloc. Pentru că noi ştim că aşa va fi şi vom construi o echipă şi mai puternică şi vom ieşi campioni şi mai repede. Şi voi avea grijă ca până în 2016, cât sunt consilier judeţean, Timişoara să fie campioană naţională pe echipe şi voi avea grijă ca şi după 2016 să îmi las poarta deschisă la Consiliul Judeţean Timiş şi să am sprijin financiar pentru club. Pentru 2013 ne gândim şi să facem o echipă de lupte greco-romane iar din primul an să urcăm direct pe podium şi să luăm o medalie. Avem în plan pentru viitor şi o strategie de a atrage sportivi cât mai tineri la Timişoara pentru a asigura schimbul de mâine. Lucrăm la o echipă de tinere fete, pentru care am găsit câteva fete valoroase pe care le vom aduce aici să facă liceul şi facultate la Timişoara, fete din Banat. Şi pentru echipa de băieţi căutăm soluţii şi vom aduce juniori sau cadeţi din alte părţi care să crească aici. Şi în judeţ avem antrenori buni care vor scoate copii buni. Fiecare antrenor are drept target să şlefuiască tinere talente şi să aducă medalii la nivel de juniori. Avem nevoie de o emulaţie în jurul echipei, să vină ceva din urmă. Asta am încercat şi la Lugoj, dar la un moment dat nu mai venea nimic din spate. Începem un proiect foarte solid la Timişoara şi vrem ca în 2016 să trimitem la Jocurile Olimpice doi luptători din Timişoara care să reprezinte România. Şi, de ce nu, să aducă şi medalii.
– Timişul a avut juniori foarte buni şi în anii trecuţi, de ce niciunul însă nu a rămas?
– Discuţia pleacă de la faptul că până acum pentru ei nu exista continuitate. Ei terminau junioratul şi nu aveau nicio echipă aici şi erau obligaţi să plece în alte parte. De acum însă CSM Timişoara are echipă şi îi vom opri la noi pe aceşti juniori foarte buni. Mai ales că aici sunt şi facultăţi şi alte posibilităţile pentru ei. Există şi un interes clar al autorităţiilor locale de a sprijini performanţa în sport. În Timiş sunt câteva centre bune de juniori, Timişoara, Lugoj, Jimbolia, Sânandrei, Giroc, etc. În ultimii ani a crescut numărul centrelor de lupte iar cu cât mai multe centre de pregătire cu atât avem mai mulţi sportivi de unde să alegem. Rog familiile copiilor care sunt bine dotaţi
Interes pentru prezenţa în Cupa Campionilor Europeni
– CSM Timişoara se va înscrie în Cupa Campionilor Europeni?
– Dacă va fi organizată Cupa Campionilor Europeni atunci ne vom înscrie cu siguranţă şi cu fetele şi cu băieţii, iar din două echipe sigur venim cu o medalie. Au fost discuţii chiar să aducem turneul final la Timişoara, dar pentru asta trebuie să începem negocierile cu forul european cu un an înainte dar şi să avem la federaţia noastră un om care să ne reprezinte la negocieri. Baza materială de la Timişoara ne-ar permite aşa ceva, avem o sală cu tot ce trebuie. Costurile nu ar fi aşa de ridicate, cazare echipe, arbitrii şi oficialităţi plus baremul arbitrilor. În 2011 nu s-a organizat, iar anul fiind an olimpic s-a sărit din nou, dar la anul sigur se va desfăşura şi noi vom fi acolo.
– Trecerea dumneavoastră de Lugoj la Timişoara a înăsprit şi mai mult rivalitatea dintre cele două cluburi?
– Este ceva ce eu nu am înţeles niciodată. Lugojul are pretenţia că este leagănul luptelor din România şi ceilalţi nu există. Ori eu ştiu că şi Timişoara a avut şi are luptători buni, este un centru cu un potenţial de performanţă mai mare decât Lugojul. Aici sunt antrenori mai buni. Lugojul are meritele sale. Eu am plecat de acolo pentru că am vrut să mă evaluez după ce colegii m-au făcut să mă simt în plus pe acolo. M-am simţit puţin în plus vizavi de atitudinea lugojenilor şi am vrut să mă conving dacă mai pot sau nu să construiesc ceva. Păcat că Lugojul s-a apucat să arunce cu murdărie după finală. Sunt convins că şi-au acuzat sportivul de non-combat ca să ascundă neputinţa. Cei doi sportivi se mai luptaseră o singură dată, la altă categorie. Oricum lupta dintre ei nu era decisivă, ca să conteze. Să nu se uite că în 2011 am condus ambele echipe, Lugoj şi Timişoara. Lugojul a ieşit campioană şi Timişoara pe doi, foarte bine pentru judeţul Timiş. Acum probabil ei regretă că am plecat la Timişoara şi am înţeles că mă acuză ca fiind trădător. Dar nimeni nu ne poate ţine legaţi de ţăruş, mai ales că eu am obligaţii morale faţă de Timişoara.
– De ce aţi ales să sprijiniţi luptele?
– Pentru că am fost şi eu luptător. Nu unul de foarte mare calitate, dar unul care a fost medaliat la lupte libere în Campionatul Naţional de tineret. Am luptat numai pentru Lugoj, excepţie perioada armatei când am fost la Steaua. M-am lăsat de lupte după ce m-am însurat. Luptele este cel mai vechi sport olimpic. Dă caractere puternice şi unul bun de autoapărare. În ciuda a ceea ce se spune sau se crede nu este un sport dur. Nu au loc atâtea accidentări cum s-ar crede. Iar mulţi dintre actualii sportivi au studii superioare, nu se neglijează studiile. Nu mai este ca în anii ’60, atunci când luptătorii îşi alegeau meserii de genul măcelar sau tăbăcar…
CSM Timisoara, dubla campioana nationala la lupte
Citiți principiile noastre de moderare aici!