În 2011, Helsinki a devenit, cel puțin potrivit autorităților locale, primul oraș din lume care are un masterplan subteran. Practic, administrația locală a vrut să pună pe hârtie toate buncărele și tunelurile subterane care au fost construite în ultimele două secole în roca dură pe care se află orașul. Și ar fi nu mai puțin de 400 de astfel de construcții subterane care, împreună, se întind pe 200 de kilometri. Masterplanul a cuprins și planurile de viitor: nu mai puțin de alte 200 de construcții subterane se află într-o fază sau alta de dezvoltare.
Primele spații săpate sub Helsinki au apărut în anii 1800, din cauza spațiului urban tot mai redus, fiind folosite pentru depozitare. În prima parte a secolului XX, odată cu Revoluția Bolșevică din spațiul rus, Finlanda și-a obținut definitiv independența de sub imperiul din est.
Totuși, și în acea perioadă, dar mai ales în timpul Războiului Rece, a crescut frica de posibile invazii sau atacuri aeriene din partea vecinului oriental, astfel că autoritățile s-au îndrept și spre subteran. Inițial destul de imprevizibil.
Mai apoi, începând cu anii 1960 și sub supravegherea autorităților, orașul Helsinki a devenit adeptul utilizării pe scară largă a oportunităților de construcție subterană. A permis la acest lucru și amenințarea tot mai redusă dinspre est.
Complexe comerciale, restaurante, bazin de înot, muzeu și multe altele
În prezent, complexul subteran de sub capitala finlandeză se întinde pe o suprafață de peste 300.000 de metri pătrați, cel puțin partea deschisă publicului, pentru că majoritatea acestuia este închisă curioșilor. În mod special pentru că autoritățile au mutat rețelele de utilități prin aceste tuneluri, dar și din considerente de siguranță, printre altele
Cu toate acestea, există unele părți ale acestuia care sunt deschise vizitatorilor. Cei de la bagsaway.com țin să recomande tunelurile Kaisaniemi, denumite după parcul central sub care se află. Principala funcțiune a acestui spațiu este de depozitare, găzduind, de exemplu, artefacte și obiecte care au legătură cu istoria orașului. Totuși, complexul prezintă, de asemenea, o serie de atracții unice: o biserică subterană, un muzeu de artă și un escape room.
În alte tuneluri subterane pot fi găsite complexe comerciale, un ring de hochei și un bazin de înot. Toate acestea sunt legate și de rețeaua de metrou a orașului.
Mai mult, complexul subteran se folosește de un sistem de încălzire geotermală.
Încă 200 de spații planificate
Revenind la masterplanul aprobat în 2011 și care s-a vrut a fi actualizat în 2021, acesta menționează că sunt peste 400 de spații și peste 200 de kilometri de tuneluri deja construite în subteranul orașului. În plus, există mai mult de 200 de noi rezervări în registru pentru proiecte subterane pe termen lung.
Cererea de instalații subterane în centrul orașului Helsinki a crescut considerabil și, în același timp, nevoia de a controla lucrările de construcție a crescut substanțial.
„Pe măsură ce structura orașului devine tot mai densă, tot mai multe facilități adecvate pentru diferite scopuri sunt construite în subteran. Există, de asemenea, o nevoie tot mai mare de a conecta spațiile subterane între ele pentru a forma complexe coerente și interconectate. (…)
Creșterea numărului de construcții și planificări subterane și necesitatea de a coordona diferite proiecte au condus la necesitatea de a pregăti un Plan general al subteranelor pentru Helsinki. Având statut juridic, Master Planul general consolidează, de asemenea, natura sistematică și calitatea construcțiilor subterane și schimbul de informații legate de acestea”, se arată în masterplan.
Printre altele, autoritățile își propun să aducă în subteran și o parte a traficului rutier, segment care încă nu s-a dezvoltat „în jos”. La fel, tot în subteran se vrea și continuarea dezvoltării spațiilor tehnice. Pentru toate acestea, însă, au fost necesare și studii de rocă, dar rezultatele sunt foarte optimiste: aproximativ 60% din oraș – inclusiv tot centrul acestuia – se află peste rocă destul de dură, care permite săpături la adâncimi considerabile.
Pentru a vă face o idee puteți consulta harta cuprinsă în masterplan. Suprafața gri reprezintă tunelurile existente, iar cele albastre spații plănuite, cu o nuanță mai închisă fiind reprezentate cele pentru care deja existau documentații în 2011.
foto: Atlas Obscura/ABC News/Wikimedia Commons
Trimite articolul
Xii bine ca se face reclama, sa stie rusii infecti unde sa intre :))
-
Rusii stiu, din pacate, la fel de bine ca finlandezii toate detaliile. Ca toti pradatorii, sunt capabili si la atac dar si la spionaj. Singura lor problema e ca finlandezii au oua si degeaba stiu. Nu degeaba au profitat finlandezii si au intrat in NATO la prima ocazie istorica ce li s-a ivit, fara sa fi dat semne zeci de ani. La faza asta au ramas rusii in ofsaid. Si singuri le-au rupt coltii la rusi, dar cu sprijinul NATO rusii nu mai au nici o sansa cu ei.
minti bolnave la un popor de nimic
-
Aaaaa … rusnacii tai, nu?