Deși considerată de multe vreme una dintre cele mai democratice țări din lume, cel puțin din perspectiva occidentală, Danemarca a avut și are în continuare cetățeni care au dorit și mai multă „democrație”. În 1971, sub îndrumarea lui Jacob Ludvigsen, un cunoscut jurnalist și activist al acelor vremuri, mai mulți tineri au „pus stăpânire” pe Bådsmandsstræde, o bază militară abandonată, situată pe insula Amager din capitala Copenhaga. De atunci și până astăzi, comunitatea s-a dezvoltat în jurul ideii de „oraș liber”, după cum sugerează și numele, în Freetown Christiania.
Astăzi, comunitatea s-a extins și ca teritoriu, de la cele 7,7 hectare ale bazei militare la 34 de hectare, și ca populație, numărând în prezent undeva între 800 și 1.000 de rezidenți. Anual, Christiania este vizitată de jumătate de milion de oameni, fiind, din această perspectivă, a patra atracție turistică a Copenhagăi.
Teritoriul autonom este organizat sub forma unei „comune intenționale”, o formă de organizare anarhistă, cu democrație directă, în care fiecare decizie este luată prin vot de către toți locuitorii. Imnul neoficial al Christianiei este cântecul de protest din 1976 “I kan ikke slå os ihjel” („Nu ne puteți ucide”), scris de Tom Lunden, membru al trupei rock flower-power Bifrost, iar steagul este reprezentat de trei discuri galbene – punctele „i”-urilor din „Christiania” – pe un fundal roșu.
De la revoltă și libertate la trafic de droguri și violență și, într-un final, la compromisuri. Scurt istoric
Teoretic, Christiania s-a format la 26 septembrie 1971, ziua în care Jacob Ludvigsen – implicat în mai multe mișcări provocatoare anarhiste – a publicat în revista Hovedbladet („Ziarul principal”, în daneză), articolul „Civilii au cucerit «orașul interzis» al militarilor”, în care descria cum el și alți cinci amici au vizitat orașul și s-au decis că acesta poate fi preluat „democratic”.
După câțiva ani în care comunitatea a crescut și în care autoritățile au închis ochii cu privire la teritoriul revendicat de christianiți, în 1976, Ministerul Apărării danez – cel care teoretic încă avea proprietate asupra fostei baze militare – a intentat o acțiune în justiție. Procesul a ajuns până la Curtea Supremă, iar autoritățile au înregistrat câștig definitiv la începutul lui 1978. Măsuri, însă, nu s-au luat prea repede, parlamentul decizând să abordeze o cale birocratică și să întocmească, în primă fază, un plan de dezvoltare.
În interiorul comunității, însă, au apărut probleme, în special pentru că o bună parte a celor refugiați în comunitate erau consumatori de droguri. Numai în anul 1979, aici au fost înregistrate zece supradoze printre rezidenți. Astfel, locuitorii Christianiei au început „blocada junk (argou pentru droguri puternice, în special heroină, în engleză)”. Timp de 40 de zile și nopți, rezidenții au patrulat în clădirile în care se vindeau droguri tari și au încercat să îi alunge pe traficanți din comunitate, oferind în același timp ajutor dependenților.
Problema drogurilor, însă, a continuat și în anii ’80, când și-au făcut tot mai simțită prezența și bandele de motocicliști, care încercau să controleze Pusher Street. Totul a continuat până în 1987, când, în urma unei dispute, poliția a găsit un cadavru dezmembrat. Din acel moment, jachetele de motociclist au fost interzise în „orașul liber”. Până la urmă, în 1989, Parlamentul danez a recunoscut autonomia Christianiei, însă acesta încă trebuia să se supună legilor țării.
Cu toate că forțele de ordine daneze au organizat constant raiduri în comunitatea de la marginea capitalei, de-a lungul timpului aici s-au mai întâmplat evenimente tragice, ce-i drept, nu la fel de des ca în anii ’80. De exemplu, în aprilie 2005, o bandă a împușcat și ucis un bărbat în Christiania și a rănit alte trei persoane într-un incident legat de comerțul cu canabis. În aprilie 2009, un tânăr de 22 de ani s-a trezit fără o bucată de maxilar după ce cineva a aruncat o grenadă în mulțimea care stătea pe o terasă.
Un eveniment major, care a și dus la interzicerea tarabelor pe celebra Pusher Street, a avut loc pe 31 august 2016. Atunci, un tânăr de 25 de ani, danez de origine bosniacă, suspectat de comercializare de canabis, a împușcat doi polițiști și un civil, după ce a încercat să fugă în timpul unui control. Evenimentul s-a soldat cu un deces, al urmăritului, împușcat de trupele speciale în timp ce era urmărit. Cu toate că se declară împotriva autorităților, rezidenții au criticat atât evenimentul din 2016, cât și ultima ucidere a unui polițist, petrecută în 1995.
Christiania în prezent
Deși la început rezidenții erau fervenți luptători împotriva autorității statului, în prezent aceștia au ajuns la câteva compromisuri cu Statul Danez. Compromisuri au fost făcute și în cadrul culturii rezidenților. De exemplu: la început, nu erau permise deloc mașinile private; pe urmă, rezidenții care au mașini au fost nevoiți să parcheze pe străzile din jurul Freetown-ului; iar în prezent, după negocieri cu autoritățile orașului, Christiania a fost de acord să stabilească zone de parcare. Tot în prezent au ajuns să fie interzise armele, drogurile tari – orice altceva în afară de marijuana și alcool –, insignele bandelor de motocicliști, îmbrăcămintea antiglonț, vânzarea de petarde, artificii și bunuri furate.
După evenimentele din septembrie 2016, rezidenții au îndemnat, de asemenea, „persoanele care erau prieteni ai Christianiei” să ajute prin a nu cumpăra canabis în Christiania, iar după aproximativ două luni, s-a estimat că vânzarea de canabis în cadrul „orașului liber” a scăzut cu aproximativ 75%.
La fel ca în trecut, și în prezent, în Christiania locuiesc mulți oameni „interesanți”, potrivit localnicilor. Este vorba despre artiști, muzicieni sau oameni obișnuiți cărora „le place stilul de viață”. În plus, există și o listă de așteptare pentru a putea fi acceptat ca rezident. Bineînțeles, locuitorii se supun legilor Danemarcei, iar poliția patrulează din când în când, dar întotdeauna în grupuri mari, deoarece locuitorii și mai ales comercianții sunt destul de „anti-autorități”.
În ultimul an, însă, autoritățile avertizau că în Freetown s-au înmulțit din nou crimele, în special cele legate de traficul de droguri, fiind tot mai active și grupurile organizate. În august 2023, a avut loc un nou episod sângeros: din cauza unei conflict între bande, au fost omorât un bărbat de 30 de ani și rănite alte patru persoane. Locuitorii Christianiei s-au arătat neputincioși în fața traficanților care au acaparat Pusher Street și au spus că vor lua în considerare o propunere a guvernului danez de a cumpăra întreg terenul, cu condiția ca acesta să găzduiască locuințe sociale pe o suprafață de 15.000 de metri pătrați.
Citiți principiile noastre de moderare aici!