Guvernul urmărește să acopere, prin noile măsuri fiscale, un deficit bugetar de 7,5 miliarde de euro. Public nu au fost prezentate decât niște măsuri de reformare a sistemului bugetar. Cele mai importante măsuri, însă, ar fi cele care vor primi mediul privat. Acestea nu au fost încă anunțate de guvern, însă potrivit unor drafturi care au circulat prin presa națională, ar urma să fie reduse facilitățile fiscale oferite sectoarelor IT, agricultură și construcții, dar să fie crescute sau introduse noi taxe și impozite, multe care ar urma să afecteze microîntreprinderile.

Măsurile economice vehiculate sunt comentate, din partea UPT, de rectorul Florin Drăgan și de economistul Ovidiu Bunget. Astfel, punctul de vedere al celor de la UPT se structurează în jurul a celor două domenii de activitate care vor fi afectate în mod special, IT&C și construcții. Totuși, concluzia ar fi că acestea vor afecta tot mediul de afaceri, cu precădere domeniile tehnice.

Firmele din IT „vor pleca și se vor îndrepta către alte piețe”

Reprezentanții UPT spun că domeniul IT&C a depășit 7% din PIB-ul României a depășit 7%, pentru că absolvenții din acest domeniu rămân în țară, având salarii competitive. Unele companii au început să își mute activitatea, iar noile măsuri – și lipsa de predictibilitate la modul general – vor accentua acest trend.

„Schimbările bruște din domeniul fiscal afectează mult mai mult decât putem vedea acum. Acestea nu trebuie făcute peste noapte, ci într-un interval de timp și după discuții reale și serioase cu patronatele. Nu poți să iei de la o lună la alta decizii care pot afecta major unele bugete. De exemplu, anul fiscal pentru majoritatea companiilor din IT&C începe la 1 iulie, iar bugetele se fac în prima parte a anului. Managerii nu vor putea face o rectificare a bugetului după numai două luni. Încă nu știm câte companii vor acoperi diferența de impozit astfel încât angajații să câștige la fel, dar până unde mai pot crește salariile? O să devenim foarte scumpi pentru piață, este deja o competiție globală, iar dacă facem modificări fiscale ce intră în vigoare de la o lună la alta dăm dovadă de instabilitate. Sunt firme care și-au redus activitatea în România la începutul anului pentru că nu mai era rentabil, salariile sunt deja la un nivel ridicat, așa că o parte din companii vor compensa impozitul de 10%, însă altele vor pleca și se vor îndrepta către alte piețe”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

În sectorul IT&C sunt peste 200.000 de angajați. Potrivit ultimului studiu al universității, 92% dintre tinerii care finalizează studiile la UPT în acest domeniu, lucrează la o companie de profil în primul an de la absolvire. O eventuală eliminare a scutirii ar duce, potrivit reprezentanților universității, la demisii, muncă pe firme proprii și emigrație.

În construcții, „se va reveni la munca la negru”

Un alt sector care ar urma să fie afectat puternic de noile măsuri ar fi cel al construcțiilor. În 2019, acesta a fost declarat domeniu prioritar pentru următorii zece ani, motiv pentru care au fost acordate facilități fiscale. Reprezentanții UPT atrag atenția că, în urma adoptării noilor măsuri, se va reveni la problemele de acum câțiva ani, cele mai grave fiind munca la negru și emigrația.

„Sectorul construcțiilor a fost declarat drept un sector prioritar, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru următorii zece ani. Nu au trecut nici cinci ani și pare că nu mai este prioritar. Angajabilitatea în domeniu, după aplicarea măsurilor fiscale din 2019 a crescut cu zece procente, ajungând la cifrele din IT&C. Avem în continuare nu doar firme cu care colaborăm, ci și autorități locale cum ar fi consilii județene sau primării, care ne solicită ajutorul pentru că sunt într-o căutare disperată de specialiști în construcții. Am avut și o concurență între CNAIR, de exemplu, și un consiliu județean, pentru a oferi burse studenților de la specializările de căi ferate, drumuri și poduri. În paralel, prin programul de dublă diplomă pe care îl avem cu Universitatea Tehnică din Munchen, vă pot spune că statul german înregistrează un deficit major de ingineri. Dacă muncitori în construcții mai putem aduce din țările asiatice, ingineri va fi foarte greu să mai găsim”, a continuat Florin Drăgan.

În plus, în privința construcțiilor, reprezentanții UPT mai precizează că, deși Guvernul României își dorește să aducă mai mulți bani la buget, specialiștii fiscali consultați susțin că măsura va avea un efect total inversă. În prezent, piața este stabilă.

La modul general, „măsurile fiscale par a fi mai degrabă o intervenție pompieristică”

Reprezentanții UPT consideră că cele mai afectate de noile măsuri fiscale sunt domeniile tehnice. În această idee, rectorul ar fi purtat discuții cu managerii unor importante companii din aceste domenii, aceștia fiind „supărați pentru că încercarea de a acoperi deficitul bugetar se face prin măsuri cu efecte puternice asupra mediului privat”.

„Se spune că nu respectăm principiile cotei unice. Totuși, principiile acestea ne duc la o fiscalitate de peste 41% pe salarii, la care dacă adunăm TVA-ul de 19% pe tot ce cumpărăm, statul ne oprește cel puțin 60% din ce câștigăm. În paralel cu luarea acestor măsuri, ne chinuim să rezolvăm problema pensiilor speciale de cinci ani, iar când o rezolvăm, amânăm cu alți cinci ani să nu șocăm sistemul. În privat, în schimb, luăm măsuri fiscale peste noapte, cu toate că principalele domenii sunt adevărate drivere pentru România și nu numai în ceea ce privește PNRR. Mai mult, în pandemie, cele două domenii menționate (IT și construcții – n.r.) au fost printre puținele care nu au stat. Personal nu cred că impactul bugetar va fi cel prognozat, pentru că nu se mai pune problema de un simplu calcul matematic. În construcții vom reveni cu salariile în zona gri, iar în IT&C o parte dintre programatori se vor gândi să plece de la companiile din România unde sunt angajați și să lucreze direct pentru cele din străinătate, fie ca angajați acolo, fie își vor face firme, unde fiecare își va acorda un salariu minim pe economie, apoi vor fi plătite dividende”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul UPT.

Concluziile, la modul general, nu doar pentru domeniile tehnice, le trage economistul Ovidiu Bunget. Acesta este la rândul său pesimist, vorbind de un impact negativ asupra mediului antreprenorial.

„Măsurile fiscale par a fi mai degrabă o intervenție pompieristică în contextul în care dezechilibrele macroeconomice sunt mai mult decât evidente. Acoperirea deficitului bugetar până la un nivel rezonabil de 2-3%, diminuarea ponderii datoriei publice în PIB sub un nivel de 50%, pot fi realizate și printr-o analiză coerentă și prin reducerea cheltuielilor curente publice, dar acest lucru e greu de crezut că va fi luat în calcul înaintea unui an electoral foarte important. Vor apărea comportamente evazioniste ori migrări fiscale și investiționale, în contextul lipsei de predictibilitate. Un impact major va fi pe estomparea inițiativelor antreprenoriale locale care ar avea nevoie de încurajare, îndeosebi tinerii cu resurse financiare reduse, dar măsurile fiscale ce se întrevăd sunt mai degrabă potrivnice. Statul trebuie să vadă dincolo de calcule și să adopte, cât mai urgent, dialogul cu mediul de afaceri și asociativ, sindicatele, pentru găsirea soluțiilor celor mai adecvate în acest moment de impas pentru România”, a afirmat Ovidiu Constantin Bunget, profesor la Facultatea de de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Măsurile vehiculate

Public, reprezentanții guvernului – premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș – au vorbit doar despre măsurile care ar urma să vizeze sectorul bugetar. Miercuri, 2 august, aceștia au spus că vor fi peste 50 de măsuri de „restructurare”, printre care ar fi reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat, reducerea unor sporuri, plafoane la anumite cheltuieli, descentralizarea unor servicii, reducerea de personal – în mod special de conducere – la companiile publice, etc.

Pe de altă parte, cele mai multe discuții s-au centrat pe măsurile fiscale care vor primi sectorul privat. Acestea au apărut doar în presa națională, pe surse. Potrivit HotNews.ro, angajații din construcții și din agricultură vor plăti CASS, PFA-urile nu vor mai avea plafon pentru același CASS, iar IT-iștii vor fi scutiți de impozit până la venturi de 10.000 de lei lunar. De asemenea, potrivit aceleiași surse, TVA-ul va crește de la 5 până la 9% pentru mai multe servicii. Ar urma să existe, de asemenea, și un impozit de 1% pe veniturile microîntreprinderilor cu venituri sub 300.000 de lei și de 3% pentru cele care au venituri mai mari sau desfășoară activități din anumite domenii de activitate, în general IT, HoReCa sau activități juridice.