Partidul său urcă în
sondaje, fiind chiar pe primul loc.
PVV, care în prezent are
nouă locuri în Parlament, profită de
problemele create de criza economică, de
necazurile judiciare ale liderului său – din cauza
atacurilor virulente la adresa Coranului – şi de
dezbaterea din Olanda legată de imigranţi.
Wilders, care reia temele populiste
ale lui Pim Fortuyn, asasinat în 2002, spune
că vrea să devină premier în urma
legislativelor, care, în principiu, vor avea loc
în mai 2011. Până atunci,
PVV doreşte să
obţină o primă victorie în
alegerile europene din iunie, chiar dacă
participarea în Olanda se anunţă
scăzută, ceea ce ar putea penaliza
populiştii, ca şi celelalte
partide.
Formaţiunea lui Wilders
sugerează suprimarea Parlamentului European
şi va face campanie, printre altele, pentru
respingerea unei aderări a Turciei, pentru
excluderea României şi Bulgariei din UE,
precum şi pentru limitarea Executivului european
la un singur post de comisar. În plus, în
opinia lui Wilders, UE nu ar trebui
să se ocupe decât de moneda unică
şi de cooperarea economică.
Excesele liderului populist nu-i sperie pe
alegătorii olandezi. Din contră, spun
analiştii.
Maurice De Honm arată că, într-un an,
numărul alegătorilor de dreapta care se
declară dispuşi să voteze cu
Wilders a crescut de la 30 la 60%.
În rândul alegătorilor de dreapta
moderaţi, numărul a crescut de la 13 la 23%.
După ce a cucerit un electorat puţin
instruit, PVV pare să atragă
acum oamenii cu studii superioare şi persoanele
care votează tradiţional pentru marile
partide, toate în cădere
liberă acum.
În condiţiile crizei economice, familiile
sunt tot mai tentate de discursul unui lider care a
propus recent acordarea unei indemnizaţii
forfetare de 400 de euro fiecărui olandez.
Finanţarea acestei măsuri ar fi
asigurată, potrivit lui Wilders,
mai ales prin retragerea trupelor olandeze din
Afganistan şi renunţarea la programe
militare.
Sursa: Newsin
Citiți principiile noastre de moderare aici!