Noul studiu demonstrează nu numai că
singurătatea este asociată tristeţii,
dar şi că are efecte negative asupra
stării mintale, crescând nivelul presiunii
arteriale şi al hormonilor de stres. De asemenea,
cercetarea indică faptul că izolarea
socială diminuează nivelul de
perseverenţă al unei persoane şi
capacitatea de a-şi atinge obiectivele,
afectând abilitatea de a duce o viaţă
sănătoasă. Potrivit coordonatorului
studiului, profesorul John Cacioppo, de la
Universitatea din Chicago, diferenţa dintre o
persoană singură şi una populară
este similară celei dintre un fumător şi
un nefumător.
“Singurătatea nu afectează doar
comportamentul, ci şi circulaţia
arterială. Singurătatea provoacă,
în timpul dimineţii, creşterea
nivelului de cortisol, un hormon de stres, care
afectează sistemul imunitar, provocând
creşterea presiunii arteriale şi
depresie“. “Oamenii singuri nu sunt prea
sănătoşi. Fac mai puţină
mişcare, sunt gata să renunţe mai
uşor, consumă mai multe calorii. Se
consolează mâncând multe dulciuri.
Singurătatea diminuează capacitatea
indivizilor de a se controla“, a spus el. Din
punct de vedere evoluţionist, aşa cum durerea
fizică poate provoca schimbări la nivel
comportamental, efectele singurătăţii
pot funcţiona ca stimuli pentru acţiuni
compensatorii, semnalând o nevoie ancestrală
de “a repara legăturile sociale”. “Problema
izolării sociale se va amplifica în
contextul în care structurile familiale
convenţionale se deteriorează“, a
concluzionat profesorul, autor al unei cărţi
cu acest subiect.
Sursa: mediafax.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!