Gheorghe Ciuhandu a fost trimis în judecată de DNA în toamna lui 2016, pentru abuz în serviciu în cazul finanțării echipei Politehnica Timișoara. Fostul primar povestește că în iulie 2018 a fost achitat de infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată. Fostul edil le impută procurorilor DNA că nu au adus probe noi “care să impună modificarea sentinței de achitare pronunțate de instanța de fond”, în următoarea etapă, cea a apelului a cărui judecare a început la Curtea de Apel Timișoara în toamna lui 2018.

Acuzațiile

Faptele imputate lui Gheorghe Ciuhandu au fost că, în calitate de primar, a semnat contractul de asociere, iar în calitate de ordonator de credite a semnat dispoziții de plată în valoare de 24,6 milioane de lei, iar prin aceste acțiuni a comis infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată. Ciuhandu susține că discuțiile privind asocierea cu clubul de fotbal au început încă din toamna lui 2007. Inițiativa a fost a unui grup format din cinci consilieri locali, iar din comisia de negociere au făcut parte cei cinci, dar și doi funcționari publici și secretarul Ioan Cojocari.

“Personal, nu am avut inițiativa asocierii, nu am participat la negocieri și nici la vot! Prin HCL 127/20.03.2008, Consiliul Local a votat cu majoritate de două treimi asocierea, hotărârea având în anexă, ca parte integrantă, forma explicită a Contractului de Asociere, cu nominalizarea persoanelor care urmau să-l semneze, inclusiv primarul. Această HCL a fost vizată juridic de secretarul Consiliului Local și de legalitate de Instituția prefectului Timiș, nefiind atacată de nimeni în contencios administrativ și, pe cale consecință, fiind legală și în vigoare și în prezent. Abia după o lună, având viza de legalitate a Prefecturii, am iscălit contractul de asociere 1642/18.04.2008, actele intrând, astfel, în circuitul civil și producând efecte juridice. Țin să precizez că, în conformitate cu Legea 215/2001, în calitate de primar, eram obligat să pun în aplicare hotărârile Consiliului Local, iar conform Legii Contenciosului Administrativ 554/2004, primarul este singura persoană care nu poate ataca în nici o formă o hotărâre de consiliu local. Mai mult decât atât, hotărârea avea atât viza juridică a secretarului Consiliului Local cât și pe cea de legalitate a Instituției Prefectului – deci, din punct de vedere legal, nu exista nici un dubiu asupra acesteia. În concluzie, abuzul în serviciu l-aș fi comis dacă nu puneam în aplicare HCL 127/2008 și dacă nu semnam contractul de asociere, pentru că alte opțiuni nu aveam!”, transmite fostul primar prin intermediul unui comunicat de presă. Mai mult, Ciuhandu susține că cei de la departamentul juridic al Curții de Conturi București le-au comunicat în 2010 colegilor de la Camera de Conturi Timiș că “că actul de asociere în discuție NU a fost încălcat cu fraudarea legii”, susține acesta.

Mai mult, fostul primar spune că “ordonanțările de plată” au fost semnate în calitate de primar și coordonator principal de credite, el fiind ultimul care și-a pus iscălitura. Asta, susține fostul primar, “numai după ce mă asiguram că acestea erau semnate de funcționarii publici abilitați din cadrul primăriei, inclusiv de controlul financiar preventiv. Precizez că semnătura primarului este menită exclusiv a investi cu formula de autoritate executarea actului emis”. “Menționez că pe toată perioada de derulare a contractului de asociere nici un control al Camerei de Conturi Timiș nu a constatat nereguli cu privire la ordonanțările respective, iar toate recomandările referitoare la operațiunile contabile desfășurate au fost implementate prin hotărâri de consiliu local și/sau dispoziții de primar. În octombrie 2012, după un an și zece luni de la consumarea asocierii (și patru luni de când am plecat din Primăria Timișoara, ieșind la pensie), Camera de Conturi Timiș face un nou control, în urma căruia constată, pentru prima dată (după trei controale anuale anterioare!), «caracterul ilegal» al finanțării efectuate de Consiliul Local Timișoara la clubul Politehnica. Solicitările auditorilor respectivi, în sensul sesizării organelor de urmărire penală cu privire la plățile „ilegale” efectuate, sunt respinse de Departamentul Juridic al Curții de Conturi București prin adresa 40828/2013. În această adresă se reiterează că încheierea contractului de asociere nu a fost făcută cu fraudarea legii și că nu se pune problema unor plăți nelegale. Expertizele făcute la solicitarea Primăriei Municipiului Timișoara în 2013 și 2015, când nu mai eram în funcție, arată că plățile s-au făcut corect, cu respectarea legilor și a procedurilor în vigoare, confirmând, astfel, punctele de vedere exprimate anterior de dna. dr. Virgina Vedinaș (n.r. șeful departamentului juridic al Curții de Conturi București la momentul respectiv)”, spune Gheorghe Ciuhandu.

Fostul edil îi acuză pe procurori de “confuzii”

În comunicatul transmis pe adresa redacției, Gheorghe Ciuhandu acuză procurorii de “confuzii cu privire la responsabilitatea care revine unui primar, atât în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor de consiliu local, cât și în ceea ce privește atribuția de ordonator principal de credite”. “În conformitate cu prevederile Deciziei 405/2016 a Curții Constituționale a României (CCR), ar fi trebuit ca procuratura să arate punctual ce articole de lege am încălcat în calitate de primar, ca demnitar al Statului Român, astfel încât să mă pot apăra față de acuze concrete, explicite, și nu față de presupuneri sau păreri personale ale unui procuror. În lipsa unor argumente și probe concrete în acuzele care mi s-au adus, procurorul DNA recurge la conexiuni forțate cu alte spețe: procesul de la Consiliul Județean Timiș (CJT) și procesul de la Curtea de Apel Timișoara dintre Primăria Timișoara și Camera de Conturi Timiș. În privința celor întâmplate la CJT, speța în cazul de față este complet diferită atât în ceea ce privește modalitatea juridică a asocierii, cât și în ceea ce privește modul în care s-au făcut plățile. La CJT, banii au fost acordați în baza unui protocol care prevedea premierea sportivilor pentru rezultate deosebite; banii, în loc să ajungă la sportivi, ajungeau însă la club. La Primărie și Consiliul Local a existat un contract de asociere votat de CLT, iar plățile s-au făcut pe baza acestuia și a documentelor justificative prezentate de club, conform HG 1447/2007, și au fost verificate de departamentele de specialitate din primărie, iar ulterior și de Camera de Conturi”, susține fostul primar.

“Legat de hotărârea definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Timișoara în procesul dintre Primăria Timișoara și Camera de Conturi Timiș, verdictul dat de Curte spune că trebuie reanalizată legalitatea asocierii și clarificat modul în care s-au făcut plățile în raport cu contractul de asociere și cu normele interne, fără să se decidă că ar exista vreo infracțiune sau vreo persoană vinovată. Fac această precizare pentru că în decursul dezbaterilor s-a făcut trimitere la Decizia Curții de Apel, insinuându-se că ar confirma faptele din rechizitoriu. Falsitatea acestei insinuări a fost demonstrată de expertizele amintite mai sus, din 2013 și 2015, care au certificat legalitatea asocierii și corectitudinea plăților. Toate aceste chestiuni au fost dezbătute în instanța de apel aproape un an de zile. Ultimul cuvânt l-am rostit pe 23 septembrie 2019, verdictul urmând a se pronunța pe 7 octombrie 2019, când – surpriză! – în completul format din două judecătoare s-a ajuns la divergență. Pronunțarea s-a amânat încă două săptămâni, până pe 21 octombrie 2019, când completul a fost completat cu un al treilea judecător, care a asistat pentru prima dată la proces și care în răstimpul de trei ore al termenului nu a scos nici un cuvânt, nu a pus nici o întrebare. S-a rămas în pronunțare până pe 4 noiembrie 2019, când s-a dat decizia definitivă”, spune Gheorghe Ciuhandu.

Nemulțumirile fostului primar legate de rechizitoriu

“În ce privește rechizitoriul, sunt câteva nereguli pe care le-am constatat și le-am prezentat în instanță:

1. Faptul că nu au fost inculpați reprezentanții clubului Politehnica Timișoara, care, în accepțiunea DNA, au profitat de pe urma contractului de asociere.

2. Faptul că nu au fost inculpați consilierii locali care au inițiat și negociat asocierea, respectiv cei care au votat-o, ci doar primarul și funcționarii publici care au semnat contractul de asociere, chiar dacă nici unul dintre aceștia nu participase la negocierile și la voturile respective.

3. Faptul că nu au fost inculpați toți semnatarii ordonanțărilor de plată – exemplul viceprimarului Grindeanu, care a și fost denunțat în această privință, fără nici un efect.

4. Faptul că în decursul anchetei procurorul a făcut presiuni asupra unor martori.

5. Faptul că procurorul DNA nu a inclus în dosarul cauzei documentele emise de Departamentul Juridic al Curții de Conturi, care arătau legalitatea asocierii și că nu se impune sesizarea organelor penale; mai mult decât atât, respectivele documente au fost „rătăcite” de procuror în dosarul de la CJT, pe care tot el l-a instrumentat.

6. Faptul că procurorul a fost părtinitor, fără a ține seama de nici o probă favorabilă inculpaților, în ciuda faptului că legea îl obligă la acest lucru.”

Condamnarea

Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în formă continuată. Instanța i-a interzis, de asemenea, exercitarea unor drepturi pe o durată de patru ani și a impus un termen de supraveghere de patru ani. Mai mult, fostul primar trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială, să presteze muncă în folosul comunității timp de 120 de zile și să plătească în solidar, alături de alți trei inculpați, 27 de milioane de lei plus dobânzi și penalități. “Justiție sau abuz? Aceasta este întrebarea!”, se întreabă fostul primar în cuprinsul comunicatului de presă.

Edilul așteaptă acum motivarea instanței pentru a afla exact care sunt lucrurile care au stat la baza deciziei.

“În lipsa, deocamdată, a unei motivări din partea instanței, nu pot să știu ce a stat la baza deciziei acesteia. Totuși, se pot pune în discuție mai multe chestiuni:

· primarul nu a inițiat, nu a negociat și nu a votat asocierea

· semnarea contractului (care reprezintă actul infracțional în ideea procurorului) a avut loc ulterior exercitării controlului de legalitate de către prefect

· dacă hotărârea de asociere nu era pusă în executare, primarul săvârșea o infracțiune de abuz în serviciu, nerespectând Legea 215/2001

· primarul nu putea ataca în instanța de contencios administrativ hotărârea privind asocierea (vezi legea 554/2004)

· primarul nu a încălcat nici o lege în sens primar, astfel cum această sintagmă a fost configurată prin Decizia nr. 405/2016 a CCR

· constituirea de parte civilă a Primăriei Timișoara în această cauză este ilegală în lipsa unei hotărâri de Consiliu Local

Un astfel de act nu există (n.r. HCL), constituirea de parte civilă fiind făcută de actualul primar (Nicolae Robu) la presiunea procurorului, cu încălcarea Legii 215/2001, ceea ce invalidează pretinsa constituire de parte civilă în dosarul cauzei. Oare instanța, chiar în complet de divergență, nu a analizat aceste aspecte, fiind vorba, totuși, de soarta unor oameni care nu au făcut nimic altceva decât să își exercite atribuțiunile de serviciu? Oare, dacă tot se spune că s-a făcut ceva ilegal, cei care au inițiat, negociat și votat hotărârea de asociere nu au nici o răspundere? Dacă este așa, atunci concluzia care se impune este clară: avem de-a face cu un abuz! Oare nu este curios faptul că persoanele condamnate în acest proces au primit sentințe trase la indigo după cele ale omologilor de la Consiliul Județean Timiș, deși spețele judecate diferă complet, după cum am arătat anterior?”, spune Gheorghe Ciuhandu.

Gheorghe Ciuhandu: este România un stat de drept?

“Nu mă hazardez să merg mai departe cu speculații, câtă vreme nu am motivarea. Totuși, se mai pune o întrebare: Este România stat de drept? Dacă ajungi să fii condamnat pentru că ai respectat și aplicat legea, atunci cu certitudine NU! Lucrurile nu se vor îndrepta până când abuzul în serviciu – arma predilectă folosită de DNA în lipsa probelor care să ateste fapte reale de corupție – nu se va defini conform recomandărilor Curții Constituționale prin Decizia 405/2016. De asemenea, o eliminare a abuzului din art. 13, ind. 2 din legea 78/2000, lege care prevede infracțiunile care sunt de competența DNA, ar face ca procurorii DNA să mai poată cerceta presupuse fapte de abuz doar dacă acestea sunt făcute în conexiune cu fapte concrete de corupție. Până atunci, din păcate, DNA – înființată printr-o ordonanță de urgență, aprobată ulterior în Camera Deputaților cu mai puține voturi decât era nevoie pentru o lege organică – își va continua abuzurile. De aceea, încă o dată, nu cred că în România este stat de drept! Ar mai fi, totuși, o șansă: dacă s-ar aplica Decizia CCR din 25 octombrie 2018, prin care CCR a făcut ceea ce Parlamentul și organele de justiție ar fi trebuit să facă, respectiv Parlamentul să fi pus în acord dispozițiile neconstituționale constatate prin deciziile Curții (cum este cazul abuzului în serviciu) cu dispozițiile Constituției, iar judecătorii și procurorii să nu mai aplice dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, de la data publicării Deciziei Curții. În acest sens, pentru a fi cu adevărat stat de drept, trebuie să revenim și să respectăm Constituția, art. 147, alin. 1. Din păcate, la Timișoara acest lucru nu s-a întâmplat în 4 noiembrie 2019”, încheie fostul primar al Timișoarei.

Vă reamintim că, în 4 noiembrie, fostul primar Gheorghe Ciuhandu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul Poli. Judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au decis să îl condamne la trei ani de închisoare cu suspendare și pe fostul primar Gheorghe Ciuhandu, dar și pe fosta directoare economică Smaranda Haracicu și pe cea a Direcției de Comunicare din cadrul PMT, Violeta Mihalache. Judecătorii au hotărât, de asemenea, că cei patru vor achita și prejudiciul în valoare de 27 milioane de lei plus dobânzi și penalități. Celelalte persoane implicate în dosar, Adrian Orza, Dumitriu Delia, Dimitriu Mariana, Martin Staia, Alina Pintilie, Munteanu Mirel şi Nicuşor Miuţ au fost achitate.

Articole pe aceeași temă:

http://www.tion.ro/fostul-primar-al-timisoarei-gheorghe-ciuhandu-condamnat-la-trei-ani-de-inchisoare-in-dosarul-finantarii-lui-poli/2349229

http://www.tion.ro/ciuhandu-orza-cojocari-si-alti-directori-din-primaria-timisoara-trimisi-in-judecata-de-dna-in-dosarul-finantarii-poli/1632424

http://www.tion.ro/ciuhandu-audiat-de-instanta-in-dosarul-bani-pentru-politehnica-lui-marian-iancu/1731275

http://www.tion.ro/ciuhandu-nimeni-nu-stie-ce-s-a-intamplat-cu-banii-dati-echipei-poli-timisoara/1001547

http://www.tion.ro/sentinta-in-dosarul-poli-ii-gheorghe-ciuhandu-achitat-iar-ioan-cojocari-condamnat-cu-suspendare-trebuie-sa-plateasca-27-000-000-de-lei/2076832

http://www.tion.ro/reactia-principalilor-actori-din-dosarul-poli-ciuhandu-acuza-abuzuri-ale-procurorilor-orza-spune-ca-totul-e-o-mizerie/1632454