Teoretic, lucrările pentru transformarea fostei clinici de dermatologie de pe str. Mărășești în centru cultural au început în vara anului 2020. Primăria Timișoara a predat amplasamentul în 16 iunie, către firma Constructim, care s-a angajat că face lucrarea cu 21,1 milioane de lei cu tot cu TVA, echivalentul a 4,2 milioane de euro. S-a lucrat cât s-a lucrat acolo, în funcție și de cum a plătit primăria, dar de ceva timp e pauză pe șantier. Au intrat pe fir arheologii de la Universitatea de Vest, care își termină în curând treaba.
Cercetarea arheologică s-a desfășurat pe șase planuri succesive în adâncime, fiind localizată pe zona unui viitor puț de lift și casa scărilor. Specialiștii de la UVT au găsit acolo o structură din lemn a unei locuințe imense.
„Primele structuri arheologice din lemn apar încă din primul plan de cercetare arheologică, iar deja în planul 2 și 3 se observă întreaga structură de lemn a unei locuințe de dimensiuni mari. În secțiunea arheologică locuința este surprinsă cu o dimensiune de 9 metri lungime și lățime de aproximativ 5 metri, surprinsă în latura sudică a acesteia.
În latura nordică a secțiunii au fost observate rămășițe ale unei alte locuințe, însă secțiunea arheologică surprinde o porțiune mică din aceasta (aprox. 2×1 metri). În analiza preliminară a acestei locuințe s-au stabilit cel puțin trei încăperi, două încăperi fiind spre nord (spre stradelă) și o încăpere mai mare în partea sudică. Cele două încăperi dinspre stradelă erau posibile zone de locuire, fapt ce reiese din cantitate semnificativă de material arheologic specific activităților casnice (ulticioare, castroane, cuțite, pipe, piele etc.). Încăperea din latura sudică era o zonă de adăpost pentru animale, deoarece umplutura era una specifică de grajd”, ne-a declarat arheologul Dorel Micle.
O străduță de lemn, foarte bine conservată, a fost găsită pe planul 4. Are o dispunere de 5,4 m lățime și o lungime de aproximativ 6 metri, orientată pe direcția NV-SE.
„Podelele stradelei erau așezate pe trei rânduri de grinzi, iar între grinzi existau două rânduri de stâlpi pentru susținere. Între grinzi, sub stradelă, ca și umplutură s-a folosit un strat gros de nisip și pietriș, pentru drenarea apei”, ne-a mai spus Micle.
Arheologii au decis conservarea descoperirilor, iar în scurt timp se vor putea întoarce pe șantier și muncitorii.
Ce va fi Centrul Cultural Mărășești
Potrivit documentației, fosta clinică de dermatologie va fi consolidată, iar în curtea interioară vor fi instalate patru ascensoare panoramice. Vor fi igienizate și modernizate toate spațiile interioare și vor fi făcute „lucrări de arhitectură la fațadele exterioare și interioare adiacente curții și a relației urbanistice a acestora cu pietonala Mărășești”. Corpul E va fi demolat, dar va fi păstrat subsolul, iar curtea interioară va fi amenajată pentru desfășurarea de evenimente culturale.
Planul era ca centrele culturale francez și german să funcționeze la primul etaj și în pod, la parter și demisol să fie un centru cultural polivalent care „va coordona întreaga activitate culturală a Timișoarei, inclusiv evenimentele legate de Timișoara Capitală Culturală Europeană”. Conform fostei administrații, centrul polivalent ar trebui să cuprindă și Centrul de Proiecte al primăriei, un centru de informare culturală, unul de relații culturale internaționale, o galerie de artă și alte spații funcționale. Acolo este prevăzut să funcționeze și Muzeul Cetății, tot la demisol și parter. Asta dacă noua administrație a Timișoarei nu are alte planuri cu spațiul de pe str. Mărășești. Lucrările ar trebui să fie gata în doi ani de la semnarea ordinului de începere.
editor Amalia Kui
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
XPun pariu ca strada respectiva e in stare mai buna decat 90% din strazile din Timisoara.
Vai de steaua noastră. Peste sute de ani cum vor descoperii urmașii planetei străzile din ziua de azi?
Calitativ suntem jalnici codași ai Europei. Nimic nu mai e calitate.
-
Cu siguranta nu te vor descoperi pe tine cu abecedarul in mana, la cate greseli ai in 2 randuri…
O locuinta,un grajd si o strada,toate in aceiasi incapere?E firesc sa se gaseasca tot felul de chestii,cata vreme orasul asta are totusi o vechime.Nefiresc era sa ii gasim pe bunicul lui Ion Iliescu fumand linistit sub vreo lespede…
pai si nu e normal sa gaseasca asa ceva, ce voiati sa gaseasca un dinozaur?
Acum dezbat carui imperiu apartin urmele de locuire, trimit zapis catre reprezentantii alora din ziua de azi… daca aia “investesc” in vestigii, le trag in racla de sticla… daca pe aia nu-i intereseaza, le acopera, ca pe alea turcesti de acu cativa ani. Daca nu sunt de la vreun imperiu, ci autohtone… scriu cateva rapoarte prafuite, si, ca in bancul cu bilele, se pierd, dispar, se strica. Mai interesant la chestiile astea cred ca a ajuns cu cat intarzie lucrarile si cresc costurile la fiecare descoperire.
Un grajd in centrul orasului? Inaintasii nostri aveau locuri de parcare asigurate…
Un mare fas…
Cica au descoperit ca in Timisoara au fost case cu grajduri.
Se baga si astia in seama degeaba…