Gagauzian Party la Timisoara!

„După ce turcii selgiucizi s-au stabilit în Dobrogea, au făcut dragoste şi nu război cu pecengii, oguzii şi cumanii. Din această împreunare atent selecţionată (mai ceva ca boabele de cafea Jacobs), un nou popor s-a născut. Găgăuzii. După ce s-au născut, au mai stat puţin si au meditat. Şi-au zis: «Hai bă la o plimbare prin Balcani». Şi aşa s-a născut Dima. Bodarev Dima. Şi văzându-l, găgăuzii, au zis: «Bă ăsta are talent. Hai să-l trimitem la studii medii şi înalte în România, ţara lui Dracula şi a lui Banel. Da’ mai întâi îl lăsam să facă grădi, şi gimnaziul aici. Să se călească, nu de alta!». Şi a venit Dima în România. S-a înscris la facultate şi când a fost să ceară azil politic şi cămin a fost repartizat în Căminul-gulag C3. Aici si-a făcut trupa de muzicanţi. Trupa C3. Apoi s-a gândit: «Bă ia stai aşa, ca ăştia din Găgăuzia aşteaptă mai multe de la mine». Iar Dima, adesea delectându-se cu Pop şi Ska, a făcut trupa POPa SapKA. Şi a venit la Garaj Pink Freud. Şi a cântat cu trupa. Şi au rămas prieteni (cu Garaj Pink Freud). Şi se tot întâlneau şi într-o duminică Garaj Pink Freud l-a întrebat pe Dima: «Bă, n-ai vrea să cânţi în 10 noiembrie 2010, la ora 20, aici în Garaj, cântece în rusă si găgăuză despre URSS, chastushki, kazaciok si lezghinka?». Şi Dima a stat 3 secunde şi s-a gândit, şi a zis: «Ok»”. Acesta e story-ul petrecerii cu găgăuzi, narat de iniţiatorul ei, Dima Bodarev…