Prezent la Timişoara pentru a face reclamă unei emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, care părea să fie lipsită de interes încă înainte de lansare, Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei din România, era pus în faţa întrebărilor complicate ale celor care ar fi trebuit să vândă aceste titluri şi a unor posibili cumpărători. Extrem de încrezător în şansele ideilor sale, Nanu spunea la începutul lunii iunie că se poate ajunge la suprasubscriere, că interesul o să fie mare, că dobânda e excelentă, etc. Iată că opiniile oamenilor prezenţi în acea zi în sală, care nu păreau a fi aceleaşi cu cele ale oficialului, s-au dovedit adevărate.
Emisiunea de titluri s-a dovedit un eşec, sau un succes (extrem) de parţial. Doar 65% dintre titluri au fost cumpărate de persoanele fizice. Ministerul Finanţelor a decis să renunţe la clienţii clasici ai unui asemenea mijloc de economisire, oamenii de rând, şi a căutat să scoată din lumea gri banii celor bogaţi. Titlurile nu s-au mai vândut prin trezorerii, sub formă materială, ci prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti. Probabil că Ştefan Nanu a supraestimat cunoştinţele financiar-bursiere ale românilor.
„După zece ani revenim pe piaţă cu acest tip de titluri de stat pentru populaţie, dar sub altă formă. Nu vor mai fi titluri în formă materială, pe hârtie. Este o modalitate modernă de deţinere a titlurilor de stat, în acest fel se elimină frauda, nu vor mai exista situaţii în care cineva se prezenta la ghişeu cu hârtii contrafăcute. Noi ne adresăm unei mase largi de clienţi, din acest motiv şi valoarea nominală de doar 1.000 de lei”, a declarat Ştefan Nanu la Timişoara, înaintea lansării emisiunii.
Exact „valoarea nominală de doar 1.000 de lei” a fost una dintre cauzele insuccesului.
„Emiteţi titluri la valoare nominală mai mică”, spunea unul dintre brokerii prezenţi la întâlnirea de la Timişoara. Opinia celor care ar fi cumpărat titlurile nu a contat, iar oamenii de rând nu au ales să investească titlurile emise de statul român, unul cu încrederea oricum erodată în rândul populaţiei.
Un alt motiv al insuccesului emisiunii a fost dobânda extrem de mică oferită, undeva în jur de 2%. Nanu a fost supus unui dialog extrem de intens pe această temă în cadrul discuţiei purtate la Timişoara.
„Titlurile de stat pentru populaţie au o dobândă extrem de mică, pe piaţa bancară, acolo unde vindeţi titluri pe piaţa financiară este cu mult mai mare, 6 -8 procente. Randamentul investiţiei este extrem de mic”, spunea un alt specialist.
Nanu a combătut această afirmaţie spunând că nu se impozitează câştigul, că nu se pune problema ca dobânda de pe piaţă să fie mai mare pentru că aceste titluri pentru populaţie sunt cotate la bursă şi pot fi vândute. Iată că aceste argumente nu au învins lipsa de câştig, iar oamenii nu s-au arătat interesaţi de oferta Finanţelor. Nici cei cu bani puţini, celebrele băbuţe, nici cei care au mulţi bani, bogaţii, care „simt” atunci când o investiţie nu este rentabilă, la o valoare a dobânzii egală cu cea dintr-o bancă elveţiană, acolo unde statul cel puţin nu ştie că există banii pentru a-i impozita.
„În prezentarea ofertei în câteva oraşe mari din ţară (Cluj, Timişoara, Iaşi şi Bucureşti) ni s-a solicitat reducerea valorii nominale, de la 1.000 de lei spre niveluri mai joase, astfel încât să ne adresăm persoanelor cu venituri mai mici. Am primit şi solicitări de a face emisiuni la maturităţi mai lungi. Vom vedea pe viitor”, a declarat Ştefan Nanu. Să sperăm că pe viitor şefii din Finanţe vor ţine cont de opiniile exprimate de destinatarii titlurilor.
Alte articole pe aceeași temă:
Statul vrea sa se imprumute de la populatie… cotand titluri de stat la Bursa de Valori
Citiți principiile noastre de moderare aici!