Întâlnirea a avut loc, vineri dimineaţă, la Prefectura Timiş, după care ministrul Cseke Attila a vizitat mai multe spitale din Timişoara.
Pe holurile prefecturii, Rafael şi Alina Reitmayer, părinţii lui Edi, un băieţel cu sindromul Hunter, o boală rară, care nu beneficiază de tratament din partea Ministerului Sănătăţii, au aşteaptat să se întâlnească cu Cseke Attila. Cei doi părinţi speră să obţină acces la tratament gratuit pentru copilul lor.
„L-am adus pe Edi cu noi pentru ca domnul ministru să vadă cum arată, cum se manifestă boala lui. Am aici şi o carte cu poze în care se văd semnele acestei boli netratate. Nu vreau ca Edi sau ceilalţi copii cu boala lui să ajungă aşa. Dacă primesc acces la tratamentul pe care noi nu ni-l permitem, şansele lor la viaţă sunt normale”, spune Rafael Reitmayer.
În cele din urmă, părinţii băiatului nu s-au mai întâlnit, vineri, cu ministrul Sănătăţii. Aceştia s-au răzgăndit după ce au avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, care le-a spus că Cseke Attila a fost informat despre problema lor.
Ministrul Sănătăţii a promis însă că va analiza problema copiilor cu sindrom Hunter din ţară. El a precizat că a aflat şi situaţia micuţului Edi Reitmayer din Timişoara, care suferă de această boală genetică rară.
„E o situaţie specială. Este un cost extraordinar de mare, un tratament foarte scump, care ajunge pentru cele şapte cazuri din ţară la 120 de miliarde de lei vechi pe an, şi nu toate ţările decontează acest tratament. Am promis că o să mă aplec asupra acestei situaţii şi soluţia ar fi introducerea acestui medicament în lista de medicamente compensate şi gratuite pe care noi o analizăm. Deci încercăm să găsim soluţii şi odată cu această analiză a listei să vedem dacă putem introduce acest medicament pe listele medicamentelor gratuite şi compensate”, a declarat Cseke Attila.
Se desfiinţează mai multe spitale
La discuţiile de la prefectură a fost abordat şi subiectul unităţilor medicale care vor fi reorganizate în Timiş. Spitalele din Ciacova şi Buziaş vor fi desfiinţate, spitalele din Jebel şi Gătaia vor avea o singură conducere, vor fi comasate, iar Spitalul de Obstetrică Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu” (Odobescu) din Timişoara va deveni o simplă secţie a Spitalului Municipal. Spitalul din Făget nu va fi desfiinţat, în urma demersurilor iniţiate de autorităţile locale şi judeţene. Primarul oraşului, Marcel Avram, spune că are promisiuni că nici Judecătoria Făget nu va fi desfiinţată, deşi ministerul Justiţiei propusese iniţial acest lucru.
„În ce priveşte reorganizarea spitalelor în Timiş pot să vă spun că această listă va mai fi corectată între timp şi este o propunere a MS pentru autorităţile publice locale, decizia aparţine lor. Spitalul de Psihiatrie Gătaia va fi comasat cu Spitalul Jebel, ambele sunt în subordinea MS şi decizia ne aparţine nouă şi Guvernului. Urmează să decidem după 30 de zile. Centele de sănătate Buziaş şi Ciacova au număr redus de paturi şi secţii de specialitate. Strategia MS este ca în centrele mari să existe spitale clinice medicale de urgenţă de clasa 1 şi vom introduce o finanţare a spitalelor bazate pe această clasificare ce va merge până la clasa 5. Azi niciun centru universitar mare nu dispune de un spital ce să poată intra în clasa 1. Spitalului Judeţean din Timişoara îi lipsesc 4 specialităţi pentru a intra în clasa 1, care necesită 18 specialităţi. Timişoara trebuie adusă la clasa 1”, a declarat ministrul.
La Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţa Jebel vor rămâne doar cazurile de bolnavi încadraţi la Art 114 Cod Penal, internaţi pentru infracţiuni cum sunt cele de omor, în cazul cărora instanţa a dispus ca măsură de siguranţă internarea medicală, din opt judeţe ale ţării, spune primarul comunei Jebel, Sabin Bociu. Edilul a precizat că reorganizarea ar duce la un surplus de zeci de cadre medicale la unitatea spitalicească din Jebel.
Noi promisiuni pentru Institutul Oncologic
Ministrul Cseke Attila a viziat vineri şi clădirea de pe Calea Torontalului unde iniţial urma să fie Spitalul Municipal, unde a confirmat că va fi realizat un Institut de Oncologie, precum şi viitoarea locaţie a Spitalului Regional Timişoara, care se află în imediata apropiere.
„După Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara ar trebui să aibă acest proiect (n.r – un Institut Oncologic). Sunt trei paşi necesari: preluarea clădirii de la municipalitate cu tot terenul şi am rugat DSP să urgenteze, apoi trebuie un studiu de fezabilitate acolo pentru care am alocat 1,1 miloane lei. Pot să promit că vom sprijini acest lucru, dar nu pot da mâine bani pentru acest lucru pentru că documentaţia nu e pregătită. Am fost să văd şi terenul pentru un parteneriat public-privat şi construcţia unui nou spital regional de urgenţă. Noi îl propunem puţin altfel. Noi să venim cu terenul, iar investitorul cu construcţia şi dotarea spitalului”, a adăugat reprezentantul Executivului.
Cseke Attila a declarat că judeţul Timiş şi regiunea de vest reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii.
„În ce priveşte preocupările Ministerului Sănătăţii pe Timiş, judeţul dumneavoastră a fost o prioritate a mea, în sensul că spitalele din judeţ şi din Timişoara au beneficiat de finanţări pentru reparaţii capitale, extinderi de clădiri şi achiziţii de echipamente medicale în valoare de 282 de miliarde de lei vechi, iar anul acesta deja am dat 192 de miliarde de lei vechi pentru lucrări aşa cum este cea de la Institutul de Cardiologie, pe care l-am şi vizitat. Vom sprijini în continuare Timişul pentru că vestul este o prioritate”, a afirmat oficialul Guvernului.
Ministrul cere zâmbete pentru pacienţi
Ministrul Sănătăţii crede că medicii români ar trebui să le zâmbească mai mult pacienţilor. Asta, în condiţiile în care mulţi aleg să se trateze în străinătate.
„Există o directivă a UE privind drepturile pacienţilor la servicii medicale transfrontaliere şi prevede posibilitatea pacientului de a se trata în orice stat al UE pentru servicii din pachetul de servicii medicale al ţării sale. Pe vestul ţării avem fenomenul acesta de accesare a unor servicii medicale în Ungaria sau alte ţări. Este nevoie, fără a generaliza, de o schimbare de mentalitate a personalului medical pentru că altfel există un pericol ca pe baza acestei directive tot mai mulţi pacienţi să meargă în străinătate şi statul român să le plătească direct în contul spitalelor străine. Sistemul sanitar românesc ar putea avea o problemă destul de mare. Ca şi strategie naţională, cel mai important proiect este informatizarea sistemului sanitar, după cel privind spitalele. Ungaria are card de sănătate de 20 de ani, din 1991, şi susţin necesitatea lui fără discuţii”, a conchis ministrul.
Cseke Attila se va întâlni sâmbătă cu directorii Direcţiilor de Sănătate Publică din întreaga ţară la Timişoara.
Delia S. Barbu
Citiți principiile noastre de moderare aici!