Patru pieţe şi zece străzi din centrul istoric al Timişoarei au intrat în reabilitare prin proiectul primăriei pe fonduri europene: Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Piaţa General Traian Doda (fostă Ţarcului) şi străzile Sergent Constantin Muşat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Grisellini, Strada Fără Nume, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu şi Enrico Carusso.
Centrul s-a transformat într-un mare şantier, iar lucrările avansează greu, pavarea cu piatră a străzilor din Cetate dovedindu-se a fi o operaţiune extrem de dificilă. Pietrele se tot pun, se bat, se scot şi iar se montează… o lucrare „cumplită”, spune primarul Nicolae Robu.
Edilul recunoaşte că proiectul nu va putea fi complet finalizat la sfârşitul lunii iulie, conform termenului iniţial, dar spune că va fi gata în perioada în care se mai pot implementa proiecte pe actualul exerciţiu financiar, adică până la finele anului 2015.
„Pe Mercy se conturează frumos, numai că e o muncă cumplită. Se verifică planeitatea, dacă nu se mişcă pietrele… Fără îndoială ne vom încadra în termen, termenul este sfârşitul anului 2015 şi vom termina pe porţiuni mai repede. Până la sfârşitul lui iulie nu o să se termine totul, toate cele zece străzi şi patru pieţe nu o să fie gata…”, a afirmat, marţi, Robu.
În ce zone din Cetate vor fi totuşi finalizate lucrările? „Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Mercy, Strada Fără Nume, Praporgescu, deci aproape toate străzile vor fi gata… Nu vor fi gata Eugeniu de Savoya până atunci, că este o stradă mai mare, şi Piaţa Unirii”, estimează primarul.
Reprezentanţii municipalităţii spun că lucrările pe bani europeni au fost date peste cap din cauza descoperirilor arheologice. Mai mult Robu susţine că nu există nici acum o soluţie finală de punere în valoare a vestigiilor, aprobată la nivelul Ministerului Culturii, pentru Piaţa Libertăţii şi Piaţa Sf. Gheorghe.
„Cu vestigiile încă nu avem soluţia (n.r. – pentru Piaţa Libertăţii), trebuie aprobată de Ministerul Culturii. Nici la Sf. Gheorghe – trebuie aprobată revizuirea de proiect (…) Nu există soluţie arheologică aprobată de Ministerul Culturii, este aprobată, convenită în plan local, dar nu despre asta vorbim”, a mai declarat edilul.
Lucrările din centru sunt executate de firma Romprest.
Realităţile… sunt complexe, spune primarul Nicolae Robu, care este oricum mulţumit de cum decurge implementarea proiectelor cu finanţare europeană şi afirmă că suntem cei mai buni.
„Nu stăm rău, oameni buni! Timişoara stă extraordinar de bine la implementarea de proiecte europene. La noi gradul de succes este aproape de maxim, eu încă sunt optimist că va fi maxim. Faptul că nu se finalizează un proiect la termenul iniţial, ci în interiorul perioadei în care se permite implementarea nu e grav… Realităţile sunt complexe şi numai cine n-a făcut nimic în viaţa lui nu înţelege cum e să faci ceva în practică. Oricum, în concluzie proiectele europene, la municipiul Timişoara, sunt implementate foarte bine, mai bine decât oriunde în România. Că nu-i perfect, asta-i o altă socoteală…”, a conchis Robu. Edilul-şef a dat şi exemple negative la acest capitol: Consiliul Judeţean Timiş!
Citiți principiile noastre de moderare aici!