În iulie 2010, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) anunţa că mai multe companii petroliere au primit acordul să concesioneze cinci zone din judeţul Timiş pentru explorare petrolieră. Este vorba despre Periam, Biled, Parţa, Buziaş şi Crai Nou. Interesant este că imediat după anunţul sec al ANRM, toate informaţiile acordului au fost clasificate strict secret.
„În România, toate acordurile petroliere şi licenţele de exploatare sunt informaţii clasificate în categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac excepţie de la regulă”, afirma, în 2011, şeful ANRM, Alexandru Pătruţi.
În aceste condiţii, informaţia privind intenţiile companiilor petroliere de a explora cele cinci arii din judeţul Timiş a trecut neobservată. Până anul trecut, când, premierul Victor Ponta, care iniţial a făcut campanie împreună cu PSD împotriva exploatării gazelor de şist, şi-a schimbat radical poziţia cu privire la acest subiect. Mai mult, în 4 decembrie 2012, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 1188 prin care aprobă „acordul petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX – 11 Buziaş” pentru o companie petrolieră cu sediul în Luxemburg.
„Încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaş situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiţii morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari (!) în vederea cercetării. Evidenţierea unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, va conduce la dezvoltarea şi exploatarea rezervelor de petrol puse în evidenţă”, se arată în Hotărârea de Guvern.
Activiştii de mediu din Timişoara susţin că acordul ARNM, împreună cu Hotărârea de Guvern amintită înseamnă începutul exploatării gazelor de şist în judeţul Timiş. Care este însă problema exploatării gazelor de şist? Explică Florin Arhire, un timişorean care doreşte să înceapă o campanie pentru stoparea acestor exploatări.
„La adâncimi sensibil mai mari decât pungile clasice de gaz, în roci sunt stocate gaze. Ele trebuie sparte. Se face un foraj vertical între 3 şi 6 kilometri adâncime, după care se porneşte pe orizontală şi se introduce un mix de apă şi un cocktail de câteva sute de substanţe care sunt clasificate, unele dintre ele cancerigene, cum ar fi benzenul. Şi sub presiunea uriaşă se sparg rocile, iar gazul iese la suprafaţă. Din zeama asta, 30 la sută este reciclată, restul ajunge într-un iaz. Mai mult, se trece prin pânza freatică şi deşi forajul este protejat de ciment, sunt foarte posibile erorile umane, iar cocktailul acela poate scăpa în apa freatică”, a declarat Florin Arhire.
Acesta a adăugat că printre alte efecte nocive ale exploatării gazelor de şist, observate în ţări cu experienţă în acest domeniu, precum SUA sau Marea Britanie, se numără cutremurele sau scăpări de gaze în reţeaua de apă şi canalizare a localităţilor învecinate ariilor exploatate.
Împreună cu mai mulţi timişoreni, acesta este pe cale să înfiinţeze o filială la Timişoara a Asociaţiei „România fără ei”, o organizaţie non-guvernamentală care luptă împotriva exploatării gazelor de şist în România. În opinia lui, demararea unei astfel de exploatări lângă Buziaş ar însemna moartea acestei staţiuni.
„Lumea nu ştie ce înseamnă exploatarea gazelor de şist. Nu ştie că înseamnă introducerea unei ţevi la 3-6 kilometri adâncime, prin care se pompează un cocktail de chimicale şi apă. De aceea noi, nişte timişoreni cu atitudine, dorim să creem un plan de bătaie pentru a informa lumea. Vom lua legătura cu business-urile care în mod cert vor dispare, dacă porneşte o exploatare a gazelor de şist, cum ar fi Apemin Buziaş. E cert că acela nu va fi un business care să rămână (…) La Roşia Montană, în cel mai rău caz, dispare un munte. Din exploatarea gazelor de şist, în cel mai rău caz, nu o să mai avem apă, ne-o vom cumpăra. Nu cred că există o hartă a întregii pânze freatice ca să ne dăm seama care ar fi amploarea dezastrului în cazul unei scăpări”, a mai spus Florin Arhire.
Autorităţile locale şi judeţene susţin că, deocamdată nu ştiu nimic despre intenţia companiilor petroliere de a căuta gaze de şist în judeţul Timiş. În Buziaş, primarul Alger Ilaş este plecat în concediu, însă am reuşit să vorbim cu viceprimarul Florian Petru Aldan.
„Nu ştiu absolut nimic despre acest lucru. Poate ştie primarul, dar el e în concediu acum. Aţi nimerit cum nu se putea mai prost”, a declarat viceprimarul din Buziaş.
După ce i-am explicat care sunt temerile activiştilor de mediu din Timişoara şi faptul că există acordul Guvernului pentru explorare petrolieră în zona Buziaş, acesta a spus: „Ăştia habar nu au că există o staţiune aici? E cum nu se poate mai prost. Aici e apă minerală!”.
Nici directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Dănuţ Mihai Cepeha, nu ştia nimic despre intenţiile companiilor petroliere în Timiş.
„La noi nu este depusă niciun fel de solicitare privind explorarea și exploatarea gazelor de șist. Acum două sau trei săptămâni a venit la mine un domn de la un ONG. I-am spus și domnului respectiv ce vă spun și vouă: la noi nu a fost depusă nicio documentație. În momentul în care va fi depusă documentația, vom lua o decizie conform legii”, a afirmat Cepeha.
Îngrijorat în privinţa posibilelor efecte nocive ale exploatării gazelor de şist de la Buziaş este şi omul de afaceri Darius Jumanca, administratorul firmei care produce apa minerală.
„Nu cunosc detalii despre această tehnologie şi dacă aceasta poate să afecteze şi apa. Există un perimetru de protecţie pentru apa minerală de aici. Ştiam că s-a dat o Hotărâre de Guvern, dar nu ştiam că este aşa de aproape de rezervorul nostru de apă minerală. O să cercetăm şi noi această situaţie şi vom vedea ce este de făcut”, a declarat Jumanca.
Activiştii de mediu din Timişoara vor iniţia, în perioada următoare, mai multe acţiuni de informare a populaţiei din Timiş cu privire la riscurile legate de exploatarea gazelor de şist, în special în cele cinci localităţi unde companiile petroliere ar putea începe explorarea. Aceştia îşi doresc să organizeze concerte în municipiu şi să atragă artişti cunoscuţi care să vorbească oamenilor despre potenţialele pericole ale acestor exploatări.
Citiți principiile noastre de moderare aici!