Povestea modernizării cu piatră cubică a început în anul 2015, când consilierii locali au adoptat un studiu de fezabilitate. Acesta spunea că urmează să fie scoasă piatra cubică și să fie pusă „îmbrăcăminte bituminoasă” pe un număr de 14 străzi, cu 14,5 milioane de lei cu tot cu TVA. Multe din străzile incluse în SF erau pline încă de atunci de denivelări și gropi.
Ca să intervină pe ele, primăria avea nevoie de avize de la mediu și de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș. Numai că a început lucrările pe o stradă fără să aibă avize, așa că a ajuns să se judece cu Agenția de Mediu. Mai mult, municipalitatea a fost dată în judecată și de Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei” și doi timișoreni. A câștigat ambele procese abia prin 2018, an în care a fost modificat și devizul lucrării, care s-a scumpit cu 1 milion, ajungând la 15,4 milioane de lei cu tot cu TVA. Tot în urmă cu doi ani a fost aprobată și execuția lucrărilor pe trei străzi, acestea fiind singurele pentru care Direcția pentru Cultură a emis avizul: Dr. Ioan Mureșan, Arcidava și Toplița. Un an mai târziu, în octombrie 2019, consilierii locali au fost puși să actualizeze iarăși devizul.
Numai că străzile cu piatră cubică au picat jos de tot pe lista de priorități a primăriei. După un alt an, reprezentanții primăriei și-au amintit de cele trei străzi. Aceștia ne spuneau încă din vara lui 2020 că „pentru aceste străzi este în curs de demarare procedura de obținere a acordului de mediu și avizul de specialitate al DJC Timiș”. Avizul de la Monumente exista deja, iar pentru cel de mediu abia acum s-a depus documentația.
Șantier pe 3 din 14 străzi
Ce urmează? Municipalitatea așteaptă ca Agenția de Mediu să emită avizul necesar pentru proiectul „Modernizarea străzilor din piatră cubică din municipiul Timișoara”, str. Toplița, Dr. Ioan Mureșan, Arcidava. Sunt cele trei străzi pentru care Direcția pentru Cultură a emis încă din 2018 avizul, pentru că acestea nu se află în zona istorică protejată a orașului.
Str. Dr. Ioan Mureșan este cea pe care primăria s-a grăbit să o modernizeze în urmă cu cinci ani fără aviz de la mediu. Timișorenii care locuiesc acolo au circulat ani buni prin gropi și noroaie, pentru că muncitorii apucaseră să scoată piatra cubică și nu au mai avut voie să intervină, lucrarea fiind blocată în instanță. În cele din urmă, prin 2019 s-a pus totuși un strat de asfalt.
Teoretic, după ce obține avizul, primăria poate lansa licitația pentru execuție. Oficialii PMT ne-au spus însă că va mai fi nevoie de actualizarea unor documente pentru a începe căutarea unei firme constructoare.
Celelalte străzi incluse în studiul de fezabilitate inițial rămân lăsate deoparte. Multe dintre ele, unele la doi pași de primărie, în zona Bălcescu, sunt pline de gropi și denivelări, dar n-au ajuns pe lista de priorități. Ca să intervină pe ele, municipalitatea are nevoie de aviz de la Monumente chiar și pentru simple lucrări de reparații.
În studiul de fezabilitate din 2015 au fost cuprinse străzile Argeș (delimitată de Mitropolit Varlaam și Cluj), Dr. Ioan Mureșan (tronsonul cuprins între Salcâmilor și Drubeta), Ludwig van Beethoven (între C.D. Loga și Mihai Eminescu), Mitropolit Varlaam (între Aurel Cândea şi 1 Decembrie), Putna (delimitată de Ion Vidu şi Mitropolit Varlaam), Remus (delimitată de Braşov şi Romulus), Sfânta Rozalia (între Remus şi Mihai Viteazu), Sorin Titel (delimitată de Victor Babeş şi Protopop Gh. Dragomir), Topliţa (delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş), Virgil Madgearu (între Mihai Viteazu şi Filaret Barbu), Bela Bartok (între Victor Babeş şi Argeş), Filaret Barbu (delimitată de str. Sfânta Rozalia şi Braşov), Arcidava (în jurul Parcului Arcidava, până la străzile Mureş şi Ulpia Traiana) şi Romulus (între Gh. Doja şi Sfânta Rozalia).
Articole pe aceeași temă:
Străzile cu piatră cubică au picat jos de tot pe lista de priorități a Primăriei Timișoara
Trimite articolul
XSaracii oameni care au strzile cu pietre din astea, este o strada asa prin zona maria plina de gropi si denivelari, e ca si cum le-ai spune aveti cladiri vechi folositi wc in gradina si fara apa si canalizare
-
Asta e din vina celor ce vin, scot pietrele pentru a repara ceva si nu mai stiu sa le si puna cum trebuie, nu din vina pavajului…
-
Sunt vreo 3 strazi cu asemenea piatra in zona Maria. E horror sa traversezi pe acolo. Sau sa o scoat, sau sa le restaureze.
Szeged = oraș ÎNFRĂȚIT oficial cu Timișoara. Szeged are tot centru istoric restaurat + pavat IMPECABIL + frumos + diverse materiale și culori. Administrația Timișoreană se chinuie de ani buni să paveze cu două mâini stângi centrul istoric și tot nu reușesc să facă ceva coerent de la cap la coadă. Ei nu se pricep căci nu au know-how în ditamai orașul universitar și cultural cu facultăți de arhitectură, artă, construcții. Nimeni nu știe nimic dar nicin imeni nu s-a dus cu o delegație de la primărie la frații lor din Szeged sau Oradea să-i întrebe cu pixul și caietul în mână și să ia notițe despre CUM NAIBA SE PAVEAZĂ UN CENTRU ISTORIC! 🙂 Ca resursă umană suntem de o prăbușeală tristă, buni doar la făcut covrigi, langoși, termopane, șefit, tocit coatele la tastatură sau împins cauciucurile în fabrici, dar cam nimic ceva de nivel “elevat”, “rafinat”, “iluminat”, etc. Dovadă cum arată acest oraș, precum un sat cu tramvaie și nu ca un fost oraș imperial, lustruit și “cu ștaif”.
Pavajul de piatra cubica e chiar frumos si valoros. Problema e ca nu a fost niciodata bine pus. Iar daca a fost bine pus, a fost degradat de succesive lucrari edilitare si de un trafic rutier pentru care nu a fost pregatit vreodata. Daca e pus cum trebuie dureaza sute de ani. E pacat sa fie inlocuit cu asfalt.
ar trebui ca diferenta de la costul initial la costul revizuit sa o suporte Asociatia Salvati patrimoniul Timisoarei care a pierdut procesul. Ii usor sa dai in judecata sa blochezi si tu sa nu patesti nimic.
-
Roberto mai invata ce inseamna conservarea patrimoniului dintr-o zona istorica! In primul rand fostul tau primar, un mascarici care facea ce il taia capul NU avea dreptul sa modifice ceva fara avizul DJC Timis. Doar un cretin scoate piatra cubica ca sa toarne asfalt. Problema la aceste strazi este ca muncitorii impreuna cu specialistii lu’ peste prajit din Primarie si SDM, angajati politic sunt prea prosti sa stie cum se monteaza piatra cubica, scoasa pentru carpeala retelelor edilitare! A se vedea Oradea si Szeged doua orase cu centrele istorice restaurate inclusiv de mesteri pietrari adusi din Italia
Cum adica sa repare si sa scoata piatra cubica. Arata si foarte bine si da un aspect deosebit. Ce inseamna lipsa de viziune si ochii orbiti de sotroane.
Mie sincer piatra cubică mi se pare horror, îți spargi mașina pe drumurile-astea. Nu orice e vechi trebuie păstrat. Eu nu știu în Timișoara niciun drum bun făcut cu piatră cubică. Trebuie pusă extrem de bine să fie utilă ca drum și să arate și bine. E tehnologie veche, las-o și mergi mai departe. Asta e evoluția. Unele drumuri din Europa sunt pavate cu panouri solare. Dar, dacă tot insistă cu patrimoniul păi atunci să-l facă! De ce trebuie să stea 30 de ani un drum prost cu piatră cubică? Să-l facă frumos daca tot e patrimoniu! Îl lasă să se degradeze la maxim… Așa și cu abatorul