Cu 200 de ani în urmă „mergeam” pe apă de la Timișoara la Rotterdam. Astăzi doar visăm la asta. Autoritățile ne aruncă de multă vreme praf în ochi și spun că ne vor plimba cu vaporașele pe Bega, măcar de la Uzina de Apă la Podul Modoș. Când? Nu se știe încă, pentru că birocrația ține parcă până și râul Bega pe loc.

Câtă vreme cei responsabili „ne promit marea cu sarea”, cei care vor sta la cârma ambarcațiunilor de 2 milioane de euro cumpărate de primărie s-au pregătit să ne plimbe pe Bega. Lucian Manea este unul dintre ei, căpitan fluvial de meserie. Are aproape 40 de ani, lucrează de 13 ani în domeniu și a venit din Drobeta Turnu Severin. De ce a lăsat Dunărea pentru Bega? Pentru liniște și aerul european ce-l emană Timișoara.

„Am început stagiatura din 2002, în ultimul an de facultate am plecat stagiar pe Dunăre. Lucrez în domeniu din 2004, am venit din Drobeta Turnu Severin în Timișoara, la RATT, pentru că mi-a plăcut orașul. Înainte de toate, mi-a plăcut proiectul, este unul inedit și am decis să mă stabilesc cu familia aici. Am făcut Facultatea de Navigație și Transport Fluvial, din 2004 am fost marinar, din 2007 timonier și din 2015 sunt căpitan fluvial, funcție pe care am venit la Timișoara”, ne povestește Lucian Manea.

Căpitanul de pe Bega are acasă o fetiță de câțiva anișori și spune că s-a gândit mai mult la viitorul ei într-un oraș universitar, deși duce acasă mai puțini bani decât ducea când naviga pe Dunăre sau pe apele europene.

„Nu am vrut să plec în străinătate sau într-un oraș mai mare. Familia fiind aici, am decis să ne stabilim în Timișoara. Am fost plecat, am lucrat afară, știu ce înseamnă. Am fost și pe Dunăre până la Regensburg, pe Rin, am lucrat în privat, transportam marfă. Am lucrat și pe pasageri, cu un vapor de 300 de locuri, pe Dunăre”, mai spune Manea.

„Al doilea oraș din România cu transport pe apă”

L-am rugat pe Lucian Manea să ne descrie într-un singur cuvânt transportul cu vaporașele pe Bega. A ales „inedit”.

„Este unicat în țară, ca și transport public, e un proiect inedit. Cu excepția Herestrăului, nu se mai face transport public în România. Acolo sunt etajate navele, dar aici nu s-a putut, s-a ținut cont de înălțimea Podului Michelangelo, care este cel mai jos din oraș”, ne mai spune căpitanul fluvial.

Lucian Manea conduce o echipă formată din 22 de persoane, deocamdată. Sunt puțini timonieri și doi căpitani (n.r. al doilea venit din Constanța), dar mai este nevoie de alți timonieri pentru ca toate cele șapte vaporașe să fie acoperite. Timonierul este cel care manevrează practic timona, cel care stă la cârmă și conduce ambarcațiunea. Printre cei 22 de membri ai echipajului condus de căpitanul de pe Bega se află foști dispeceri ai RATT, foști ingineri în regie, majoritatea bărbați, dar avem și „marinărițe”. De la Dunăre au mai venit doi marinari.

„Echipajul minim de siguranță al navelor, la capacitatea lor, prevede două persoane. Pe un vaporaș vor fi pentru început minimum trei persoane: timonierul, căpitanul, cel care conduce nava, și doi marinari, care se ocupă de îmbarcare, debarcare, leagă nava. Avem 22 de persoane în structură la ora actuală, mai este nevoie de timonieri pentru cele șapte vaporașe. La capacitatea vaporașelor Timișoarei este suficient brevetul de timonier”, mai spune Lucian Manea.

Cel mai tânăr om din echipă are doar 22 de ani, iar cel mai vârstnic are în jur de 50 de ani, ne-a mai dezvăluit căpitanul. Cu toții sunt însă marinari plini, apți de lucru, după trei luni de cursuri teoretice la Galați, două luni de practică/stagiatură. Încă merg la cursuri, pentru a deveni „marinari plini”.

„Au dat cu toții examenul, au absolvit cu succes. Sub 9 nu am avut note, au fost foarte bine pregătiți, cu toții au fost serioși. Mai facem probe ca echipaje, să vedem timpii de navigație, de îmbarcare și debarcare. Chiar sunt foarte bine pregătiți, eu sunt foarte exigent cu disciplina la bordul navei. Prioritate au siguranța pasagerilor, a echipajului și a navei, înainte de toate. Stați liniștiți, transportul public pe Bega este pe mâini sigure”, ne mai spune Manea.

„Le putem întoarce pe loc”

Au fost multe voci care au criticat felul în care arată ambarcațiunile cumpărate de primărie cu aproape 2 milioane de euro. Vaporașele Timișoarei au fost construite la Galați, de către firma Spat Yard SRL. Fiecare „vaporetto” are 50 de locuri, aer condiționat, utilități, instalație de sunet, veste de salvare și tot ce trebuie pentru o plimbare pe apă. Noul căpitan de pe Bega, relocat cu familia la Timișoara, spune că ambarcațiunile sunt ideale pentru a străbate Timișoara.

„Vaporașele sunt ideale pentru Bega, au un pescaj foarte mic, de 0,40 gol și 0,70 la capacitatea maximă de încărcare, 50 de persoane și membri echipajului. Și pentru Timișoara. În 2016, la inaugurare, au avut un succes enorm. Peste 40.000 de oameni s-au plimbat, plus turiști. Din punct de vedere tehnic, ca și capacitate, de exemplu, sunt ideale pentru canalul Bega. Au două motoare, se întorc pe loc. Oamenii au fost foarte încântați, s-au plimbat cu ele persoane de toate vârstele, au fost foarte mulți turiști. Chiar eu i-am dus, le-am răspuns la toate întrebările, nu au fost nemulțumiri din partea turiștilor, au fost undeva la 40.000 de oameni numai de mine duși și nu a fost nicio reclamație”, ne povestește Manea.

Lucian Manea speră că vaporașele Timișoarei vor ajunge și la sârbi și că va putea fi pornit și transportul de agrement. Oricum, cert este că pot ajunge și la Dunăre, fără probleme, ne mai spune căpitanul de pe Bega.

Cel care conduce echipa de marinari a Timișoarei spune că vaporașele pot naviga în absolut orice condiții meteo pe Bega, pe ploaie, pe vânt. Doar iarna sunt trase la mal.

„Se poate circula pe orice condiții meteo, mai puțin iarna, când îngheață canalul. Sunt nave cu suprastructură înaltă, foarte aderente la vânt, Bega este oricum mai jos, este adăpostită, se poate naviga și pe ploaie, și pe vânt. Am prins toate fenomenele, sunt aici de un și jumătate, am mers și pe furtună, și pe ploaie, acum depinde și de forța vântului, dar Bega este adăpostită. Întoarcerea nu este deloc dificilă. Navele sunt prevăzute cu două motoare, un motor este la înainte și altul la înapoi și se întoarce singur fără nicio problemă, chiar nu este dificil”, spune Lucian Manea.

Căpitanul de pe Bega susține că e loc și de alte nave pe Bega. Două vaporașe pot trece lejer unul pe lângă altul, mai puțin acolo unde canalul e ceva mai îngust, în zona Badea Cârțan, în aval. Pe de altă parte, în dreptul Parcului Copiilor e loc și de trei vaporașe în paralel pe Bega. Un vaporetto are 4,5 lățime și Bega are 16-18 metri lățime, completează Manea.

45 de minute dintr-un capăt în altul al orașului

Deși e pregătit de luni bune să îi plimbe pe timișoreni pe Bega, Lucian Manea nu poate să își pună marinarii la treabă. Birocrația ține în continuare vaporașele Timișoarei la mal, până ce guvernul rezolvă problema și înființează Administrația Căii Navigabile.

O plimbare de la Uzina de Apă și până la Podul Modoș va ține 45 de minute, cu tot cu acostări. Sunt 7,2 kilometri de navigat.

„Din punct de vedere birocratic, mă depășește și sper că se va rezolva în curând. Din punct de vedere tehnic, oricând poate fi pornită navigația. 7,2 kilometri este o cursă pe Bega, de la Podul Modoș până la Uzina de Apă, 45 de minute dus și 45 de minute întors, cu tot cu acostări. Viteza maximă este de 12 km/h, la poduri 5 km/h. Ele duc maximum 20 de km/h, nu au vitezometru, viteza este calculată în funcție de turația motorului”, mai spune căpitanul de pe Bega.

Lucian Manea spune că va fi loc pentru toată lumea pe Bega. Numai să fie și posibil lucrul acesta!

Cele șapte ambarcațiuni cumpărate de primărie cu aproximativ 2 milioane de euro nu pot fi folosite pentru transport public, pentru că Guvernul României trebuie să înființeze, prin hotărâre de guvern, Administrația Căii Navigabile. Dacă până în 30 iunie 2018 nu este înființată Administrația Căii Navigabile, atunci primăria trebuie să dea înapoi Uniunii Europene banii pentru reabilitarea malurilor Begăi, plimbările cu vaporașele fiind o condiție în acest proiect. Practic, primăria a amenajat stațiile pentru vaporetto în cadrul unui proiect desfășurat cu fonduri europene, în valoare totală de 31,5 milioane de lei. Lucrările pentru reabilitarea malurilor Begăi au început în 2013 și au fost finalizate în decembrie 2015.

Municipalitatea timișoreană a dat în judecată Ministerul Transporturilor și Guvernul României.